Partidul România Unită – programul de guvernare în dezbatere publică

Partidul România Unită vă propune spre dezbatere cele   10 puncte prioritare ale programului de guvernare, dar și 10 rele pe care le stopăm, pentru că România și românii constituie prima și singura noastră prioritate!

2

1. Mărim salariul minim pe economie la 2.000 de lei.

2. Susținem cooperativizarea, prin înfiinţarea unor asociaţii de producători și alocarea sumei de 1 miliard de euro din fonduri UE, dar și de la bugetul de stat.

3. Acordăm ajutoare de stat numai companiilor românești.

4. Avem obiectiv să realizăm independenţa energetică totală a României. Asigurăm subvenţionare directă a CEO şi CNN şi menţinerea SEN interconectat – cărbune-hidro-nuclear.

5. Susținem înființarea a 1.000 de grădiniţe noi cu program prelungit. În Uniunea Europeană, România este pe locul al treilea în rândul statelor cu cel mai mare declin demografic.

6. Înființarea a 8 spitale regionale, obiectiv absolut necesar având în vedere închiderea a zeci de spitale din ţară.

7. Angajarea a 50.000 de şomeri prin programul NEETS, care se ocupă de persoanele ce nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare.

8. „Daciada” este un program care sprijină 100.000 de copii să facă sport și își propune plata suplimentară a 2.000 de profesori pentru activităţi extraşcolare.

9. Prin Programul Hipocrat, 20.000 de medici vor fi plătiţi lunar, suplimentar cu 200 euro/lună, pentru formare profesională.

10. Întărirea Armatei Române prin angajarea a 30.000 de soldaţi și alocarea a 2% din PIB, în vederea asigurării apărării țării, în contextul amenințărilor externe.

Partidul România Unită spune STOP:

1. Vânzării pământului către străini. Orice vânzare a pamântului românesc se va face doar către români, statul având drept de preemţiune. Orice moştenire între cetăţeni străini va fi interzisă.

2. Colonizării României cu refugiaţi.

3. Restitutio In Integrum. PRU propune verificarea tuturor hotărârilor judecătoreşti şi despăgubirilor acordate pâna acum.

4. Privatizării companiilor strategice: Romgaz, Hidro, Transgaz, Transelectrica.

5. Programelor FMI de îndatorare a României.

6. Parazitării statului şi creării unui stat paralel de către ONG-urile lui Soros.

7. Reexportului de medicamente ieftine.

8. Defrişării pădurilor şi exportului de lemn neprelucrat.

9. Distrugerii capitalului românesc şi controalelor suprapuse şi excesive ale DNA şi ANAF.

10. Abuzurilor procurorilor DNA.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Cine este procurorul din spatele dosarului Ponta – Blair (II)

Oamenilor le este frică de DNA. Celor care știu lucruri, fapte, detalii despre unele cazuri și cum au fost ele instrumentate, cu atât mai mult le este frică să vorbească. Mulți dintre cei care cunosc “bucătăria internă” a dosarelor de la DNA spun că nu se poate garanta întotdeauna direcția către care merge adevărul sau dacă acesta merge în vreo direcție. De cele mai multe ori depinde de personajele implicate și de procurorul care instrumentează un dosar sau altul.  Da, oricât de ciudat ar părea, cine cunoaște cu adevărat lucruri relevante pentru anchete nu mai are totală încredere că adevărul va fi unul singur și prezentat ca atare. La acest fenomen vreau să mă refer în textul de mai jos.

Studiu de caz DNA Ploiești. Procurorul Mircea Negulescu.  

De ce am considerat necesar să reacționez public:

Ultimul dosar cu vizibilitate națională și internațională instrumentat de procurorul Mircea Negulescu, Ponta-Blair, a ridicat atât de multe semne de întrebare, încât am considerat că este de datoria mea să aduc imediat în atenția opiniei publice unele din metodele pe care acesta le folosește în instrumentarea cazurilor sale. Precizez că detaliile de mai jos mi-au fost aduse la cunoștință înainte ca acest dosar să apară în spațiul public.

Ce demersuri am făcut până acum:

Mai multe cereri și sesizări oficiale, rămase până în prezent fără nici un fel de reacție.

Cine mi-a dat informațiile:

Mulți oameni bine intenționați, printre ei foști sau actuali ofițeri de informații. Aceștia au încercat și pe alte canale să sesizeze situația celor abilitați, să îi determine cumva să investigheze și să ia măsuri. Nimeni nu a făcut nimic !

Pentru a-l defini pe procurorul Mircea Negulescu, metodele sale de lucru (printre care și șantajul asumat, precum și relații imorale cu martorii sau denunțătorii din dosare – considerate ca făcând deja parte din normalul procedurilor), implicit limbajul folosit, nu în ultimul rând relația sa cu șeful SRI Prahova, colonelul Sabin Iancu, cred că este important să vă prezint următorul file audio :


Stenogramă file audio (o discuție între doi procurori, dintre care unul este Mircea Negulescu, celălalt posibil un șef al său):
– M.N. : Claudia Tănase…da ? Claudia ! Hm ?
– Interlocutor: Da tu ai încredere în Claudia asta ?
– M.N.: Da ! Claudia mi l-a dat pe Bădescu, pe nașul, ca să fim ok, așa !
– Interlocutor : Ea ți l-a dat pe Bădescu ?
– M.N.: Ea cu Tănase, da !
– Interlocutor : Tu lui Sabin (șeful SRI Prahova) i-ai spus asta, de care ți-a dat …(neinteligibil) ?
– M.N.: Nu…
– Interlocutor : Știa de la tine …
– M.N.: Da. Păi nu ți-a zis ? Ti-a zis !
– Interlocutor : Nu .
– M.N : Știa de la mine, normal, că doar de la cine era să știe ! Da ? Și pe urmă chestia că domne’, ca Enache, cu presa, cu…
– Interlocutor : Tot Claudia ți-a spus-o ?
– M.N.: Nu, aia știu de la altă lume…Știu de la Pătraru. Mă certa pe mine Pătraru, că dai la doua capete, făceau d’alea, că facem noi….
– Interlocutor : Pătraru nu e prieten cu Saghel ?
– M.N.: Știi, am avut eu o relație cu Claudia, mi-a zis-o Pătraru
– Interlocutor : Mă, nu te-a rugat nimeni !
– M.N.: Mi-a zis Pătraru, mă ! Cum nu m-a anunțat nimeni ?
– Interlocutor: Asta este șantaj, mă !
– M.N. : Păi e șantaj, mă !
– Interlocutor : Dă-l pe Pătraru pentru șantaj, dă-l în p… măsii ….
– M.N.: De ce să-l bag pe Pătraru ? …(neinteligibil)
– Interlocutor : Ce treabă are el că ai regulat-o tu pe Claudia ?
– M.N. Păi eu le regulez pe toate, să moară mama ! Nu pot să stau o oră ! Deci nu pot să mă salut cu o femeie cunoscută pe ….
– Interlocutor: Ăsta-i șantaj ! Ăsta-i șantaj !
– M.N: Știu ! Da, chestia asta o stii numai tu și Sabin (șeful SRI Prahova)!

Stenograma am făcut-o singur, prin redarea file-ului audio. Explic prin “neinteligibil” deficiențele tehnice legate de calitatea înregistrării. Din punctul meu de vedere, concluziile sunt următoarele:

1. Procurorul care a instrumentat cazul “Bădescu”, evident procurorul Mircea Negulescu, acceptă șantajul ca mod de lucru pentru instrumentarea dosarelor.
2. Procurorul Mircea Negulescu acceptă și recunoaște ca are relații personale/imorale cu persoane implicate în dosarele sale, martori și/sau denunțători.
3. Relația personală dintre procurorul Mircea Negulescu și șeful SRI Prahova, colonelul Sabin Iancu, depășește atât limitele legale, cât și cadrul instituțional de colaborare SRI-DNA. Acest element este evident, în condițiile în care interlocutorul din înregistrare (posibil unul dintre șefii săi) este informat colateral cu privire la detaliile pe care șeful SRI Prahova deja le cunoștea despre activitatea profesională a procurorului Negulescu.

În acest context, cred că se impun întrebări la care se poate răspunde probabil doar în contextul unei anchete interne:

1. Dacă la nivel național, Serviciul Român de Informații s-a delimitat public de orice implicare în dosarul Ponta-Blair, aceste asigurări de echidistanță mai pot fi atât de credibile, în contextul relației Negulescu-Iancu, exprimată și prin înregistrarea de mai sus ?
2. Având în vedere natura relației intime (conform file audio) între procuror și unul dintre denunțători, respectiv Claudia Tănase, poate exista suspiciunea rezonabilă că dosarul instrumentat împotriva fostului primar al Ploieștiului are și scopul ca denunțătorii (soț-soție) – administratori ai imobilelor pe care Iulian Bădescu le-a cumpărat – să rămână proprietari la finalul procesului aflat în curs ? I-a ajutat procurorul Mircea Negulescu pe cei doi să îl deposedeze pe fostul primar Iulian Bădescu de bunurile sale ?

Denigrarea prin presă, o practică întâlnită și în dosarul Ponta-Blair

Primul care a reacționat până acum la practica potrivit căreia ziariștii sunt anunțați cu promptitudine atunci când vin politicieni importanți la audieri la DNA este Călin Popescu Tăriceanu. În cazul de față, bineînțeles că și Ponta s-a confruntat cu aceeași situație. Până la urmă, mă gândesc că ar fi necesar să stabilim dacă este corect, ca practică generală, pentru orice politician care beneficiază de prezumția de nevinovăție, să fie expus denigrării prin expunere publică, doar pentru că mulți dintre procurori au de oferit un spectacol. Mi-am pus problema, o fac în beneficiul lor, cu scopul de a-și crește prestigiul sau primesc ordin ? În cazul de la Ploiești, una dintre relatări merită o atenție specială pentru că are o poveste cu totul diferită de a celorlalți. Cătălin Stavri.

Informația cu “Ponta și Ghiță audiați la DNA” este distribuită pe facebook cu cel puțin 15 minute înainte de ora convocării oficiale, în mod evident cunoscută cu mai mult timp înainte.

img-20160916-wa0000-copy

Veți spune poate că toți ziariștii “convocați” la DNA au făcut la fel, însă niciunul nu lucrează pentru prietenul procurorului Mircea Negulescu, George Stanciu, pe care acesta însuși îl numește “fratele meu”.

img-20160916-wa0002-copy

Iar dacă dezvăluim personajele din dialogul de mai sus, la care se adaugă și reprezentanți recunoscuți ai lumii interlope din Ploiești, anturajul lui Mircea Negulescu devine cu atât mai relevant cu cât acesta, din poziția de procuror, apare în postura de protector. Este normal acest lucru pentru un procuror DNA ?

  • Cătălin Stavri, unul dintre ziariștii care primit informația despre audierea lui Ponta (precum și multe altele, despre cazuri celebre anchetate de DNA Ploiești), a fost parte într-un dosar penal legat de droguri, conform mai multor informații publicate tot de presă.
  • George Stanciu, “fratele”, este omul de afaceri cunoscut în Ploiești și implicat într-o serie întreagă de afaceri cu bani publici, consemnate în rapoartele Curții de Conturi. Acum însă vreau să mă refer la faptul că exact George Stanciu era subiectul uneia dintre sesizările pe care i le-am adresat procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, în declarația politică ““Lupta împotriva corupției nu poate deveni un paravan pentru încălcarea legii de către procurorii DNA”: În schimbul închiderii unui dosar de evaziune fiscală aflat în anchetă , constructorul Hipodromului din Ploiești a fost determinat (influențat într-o manieră categorică) să accepte ca subcontractor firma Eubau Tech Industry SRL, despre care am citit în presă că este controlată de același George Stanciu. Bineînțeles că în urma sesizării nu s-a întâmplat chiar nimic !
  • Nicolae Cantemir Vasile, cunoscut ca unul dintre apropiații procurorului Mircea Negulescu, a fost remarcat în localuri publice din Prahova împreună cu acesta, alături de George Stanciu, Cătălin Stavri și chiar de șeful SRI Prahova, Sabin Iancu. Nimeni nu a negat vreodată această informație care a mai fost prezentată public și de aceea mă întreb cum sunt respectate regulile de conspirativitate impuse de munca în serviciile secrete. Un aspect inedit și relatat de presă, niciodată instrumentat și nici contestat, precizează : “Există bănuiala legitimă că printre banii/valorile pe care numitul NICOLAE CANTEMIR VASILE îi reclama că i-ar fi fost sustrași din cutiile de valori ale Raiffeisen Bank Ploiești se află și bani negri ai procurorului Mircea Negulescu”.
  • De departe cel mai important personaj aflat în anturajul procurorului Mircea Negulescu este Răzvan Alexe. Despre cei doi, în Ploiești se știe că se cunosc din tinerețe, când Răzvan Alexe avea un ascendent asupra lui Mircea Negulescu, în sensul că era recunoscut drept lider al grupării din care amândoi făceau parte. Peste ani, se pare că rolurile s-au schimbat, iar Răzvan Alexe a devenit mai întâi inculpat, apoi s-a remarcat în dosarele publice ale ultimilor ani de la DNA ca fiind “denunțătorul de serviciu”. Peste 15 dosare ale procurorului Mircea Negulescu conțin atât denunțuri directe, cât și denunțuri cu identitate protejată, ale aceluiași Răzvan Alexe. (Exemple de dosare: Petre Daniel, sef ANAF Prahova – achitat, Radu Oprea, senator Prahova, Mircea Cosma, Cristian Toader, Emanuel Saghel, Liviu Tudose, Sebastian Ghiță, Ponta-Blair etc).

În acest context, întrebarea care se impune și la care din nou nu avem un răspuns este:

Chiar toate dosarele procurorului Mircea Negulescu se bazează pe denunțurile lui Răzvan Alexe ?

Nimic din toate aceste informații deja intrate în cotidianul infracțional al Ploieștiului nu a fost investigat.

Pentru moment, aceasta este imaginea: DNA Ploiești, procurorul Mircea Negulescu. Datele sunt mult mai multe, astăzi le-am prezentat nu cu foarte multe detalii. Sper ca în cel mai scurt timp să le pot expune integral în fața Comisiei de control a SRI, unde am solicitat să fiu audiat.

În egală măsură, m-am adresat deja Inspecției Judiciare a CSM, Parchetului General și DNA Structura Centrală, pentru a verifica toate aceste sesizări. Vă spun cu sinceritate, m-am gândit tot timpul că instituțiile statului ar fi trebuit să se autosesizeze, că cineva s-ar fi putut interesa să verifice ce s-a tot spus/scris până acum, că era necesară o reacție la mai multe articole publicate în presă și care au semnalat o serie de informații din cele prezentate mai sus. Pare că nimeni nu a vrut să vadă !

Am reținut în schimb concluzia exprimată public de specialiști în drept, care spun că acuzațiile în cazul Ponta-Blair sunt subțiri sau chiar nu se susțin.  Poate că una dintre explicații este faptul că procurorul care instrumentează acest caz, Mircea Negulescu, este absolvent al Facultății de Arte “Gh. Cristea” din București.

img-20160916-wa0001-copy

 

E normal și profesional ca un caz atât de important, precum dosarul Ponta-Blair, să fie repartizat de către DNA unui procuror cu astfel de studii ? Oare în cadrul DNA nu există și procurori care au un CV recunoscut prin studii și o probitate profesională de necontestat ? Sau este o practică aceea de a repartiza dosarele în care este vizat Victor Ponta unor procurori aproape debutanți, precum Uncheșelu (fost profesor de sport) sau Negulescu (absolvent de drept la Facultatea de Arte ) ?

 

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Cine este procurorul din spatele dosarului Ponta-Blair (II) – PROMO

Trebuie să anunț faptul că am primit informații inedite și de un interes public cert cu privire la Mircea Negulescu, procurorul ce instrumentează dosarul Ponta-Blair.  Având în vedere amploarea națională a acestui caz, precum și datoria pe care consider că o am, atât ca parlamentar, cât și ca cetățean, de a prezenta public și transparent orice fel de detaliu îmi este adus la cunoștință, vă informez că voi publica totul, aici, pe blog.

Datele ce mi-au fost transmise sunt importante și cred că au o valoare juridică semnificativă. Pentru acuratețea prezentării informațiilor, din motive tehnice, precizez că data postării va fi duminică, 18 septembrie, ora 14.00.

Urmează deci audio-video, capturi foto și stenograme, relevante consider eu, având în vedere că românii au dreptul la adevăr. Voi reveni duminică, 18 septembrie, ora 14.00.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Partidul România Unită îl susține pe Victor Ponta pentru funcția de premier

Senatorul Daniel Savu, care a intrat recent în Partidul România Unită alături de alți parlamentari prahoveni, a declarat, pentru ziarul Prahovm_90925a, că această formațiune politică este singura care îl propune pe Victor Ponta premier al României, după alegerile din luna decembrie. Parlamentarul prahovean spune că propunerea rămâne valabilă indiferent pe care liste va candida fostul premier al României.  Daniel Savu comentează, într-un interviu acordat ziarului Prahova, și modul în care este privit Partidul România Unită de către unii actori politici, dar și ce părere are despre schimbarea de macaz a președintelui Klaus Iohannis în privința “guvernului său”. Pe de altă parte, senatorul de Prahova spune cum decurge strângerea de semnături pentru susținerea moțiunii de cenzură inițiate de Partidul România Unită împotriva Guvernului Cioloș și face, în acest sens, un apel către liderii politici.

 
– Partidul România Unită strânge semnături pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Cioloș. Care sunt șansele strângerii semnăturilor necesare și care este, de fapt, motivația acestei inițiative?

– Aceasta este prima săptămână în care am început să strângem semnături pentru moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cioloș. Este un demers politic și un act de patriotism, pe care Partidul România Unită și-l asumă ca reacție față de cel mai antinațional și incompetent guvern pe care l-a avut statul român după 1989. Vom continua și în perioada următoare, pentru că vrem să dăm oricărui parlamentar care dorește posibilitatea să semneze această moțiune, pentru a proteja astfel România și pe cetățenii ei. În cele trei luni care au mai rămas până la alegerile generale, obiectivul nostru este să limităm prerogativele acestui guvern, astfel încât să oprim dezastrele cu care se confruntă majoritatea categoriilor sociale, unele dintre acestea ajungând deja la proteste de stradă.

Deși intră în proceduri parlamentare și depinde de decizia grupurilor politice reprezentate atât în Senat, cât și în Camera Deputaților, vreau să vă spun că eu personal nu consider această moțiune ca fiind una politică, ci de interes național.

Ca responsabil pentru strângerea semnăturilor la Senat, mi-am făcut datoria să informez cetățenii pe blogul meu danielsavu.ro – (https://www.danielsavu.ro/?p=6386) – despre modul în care grupurile politice au reacționat până acum la voința străzii. O voi face și în continuare. Mulți dintre parlamentari ar fi vrut să susțină această inițiativă, dar s-au oprit de teamă că, nerespectând ordinele de partid, nu se vor mai regăsi pe liste. Pentru că aceasta este realitatea: guvernul tehnocrat este menținut în funcție artificial, prin voturi controlate care au la bază interese politice ascunse opiniei publice.

De aceea, vreau să lansez un apel liderilor PSD, PNL și ALDE :

Trebuie să dați parlamentarilor libertatea să semneze și să voteze conform propriei lor conștiințe! Moțiunea a fost inițiată la dorința românilor și ei, prin reprezentanții pe care îi au în Parlamentul României, sunt cei care trebuie să decidă cât mai stă Guvernul Cioloș în funcție !

– Victor Ponta rămâne alături de PSD. Cum influențează acest lucru Partidul România Unită?

Deocamdată, pentru că multe se pot întâmpla până la alegeri.

Dar oriunde va candida Victor Ponta, pentru PSD sau la Partidul România Unită, noi suntem singurul partid care îl propune pe Victor Ponta premier. Am anunțat deja acest lucru, este cel mai important proiect politic pe care Partidul România Unită îl are. Vrem să susținem și să impunem nominalizarea lui Victor Ponta ca viitor premier al României, pentru că numai în perioada în care a condus Guvernul, românii au simțit la modul concret, fiecare în familia lui, ce înseamnă bunăstarea și respectul pe care îl pot primi din partea statului român.

Sunt absolut convins că veți auzi în campania electorală multe discursuri pe această temă. Partidul România Unită este însă prima formațiune politică și deocamdată singura care explică la modul concret cum va atinge acest obiectiv: prin susținerea pentru funcția de premier a lui Victor Ponta, singurul care a dovedit până acum că poate atinge aceste performanțe la nivel guvernamental. Vă spun foarte sincer, m-aș fi așteptat ca la PSD să nu existe niciun fel de rezervă în a susține această idee. Ne-am fi așteptat poate cu toții ca Victor Ponta să fi fost deja nominalizat premier, mai ales că este incontestabil acest nivel de așteptare din partea românilor. Domnul Liviu Dragnea a anunțat public doar că nu îl va susține pe Dacian Cioloș, dar nu a dat niciun fel de asigurări că PSD îl dorește pe Victor Ponta premier.

Această omisiune, intenționată sau nu, mi se pare esențială. Ne întrebăm – oare de ce atâtea ezitări, mai ales că un demers corect, atât în interesul românilor, dar recunoscut și la nivel european, ar fi fost acela ca marile forțe politice ale României să își fi nominalizat deja premierul care să formeze noul guvern. În acest context, Partidul România Unită își face datoria patriotică, națională, de a susține ce este mai bine pentru români: VICTOR PONTA PREMIER !

– Klaus Iohannis a ieșit, zilele trecute, cu comentarii despre viitorul guvern. Nu mai vrea guvern de tehnocrați, ci revine asupra ideii lansate imediat după alegerile din 2014, respectiv a unui guvern politic. Cât este de sănătos pentru un stat ca președintele să vorbească despre un guvern “al său” de fiecare dată când viața politică din România este în fierbere?

Libertatea unui președinte de a vorbi despre propriul său guvern sau de a-l impune este în detrimentul poporului român, iar experiențele negative pe care le-am trăit cu toții în mandatele Băsescu – Boc sau Iohannis – Cioloș reflectă pe deplin această realitate. Guvernul trebuie să fie al poporului român, rezultat în urma alegerilor și nu impus din exteriorul țării sau la voința discreționară a președintelui.

Acesta este motivul pentru care alegerile din 11 decembrie au o importanță capitală atât pentru direcția pe care o va avea România în următorii 10 ani, cât și pentru bunăstarea cetățenilor. Așa cum s-a întâmplat de multe ori, puterea votului dă atât avertismente, cât și reconfirmări pentru cinste și performanță, dacă acestea au fost deja dovedite în politică. Un exemplu edificator este teoria “fețelor noi”, promovată de președinte în urmă cu 10 luni și care a fost un adevărat dezastru pentru România. Este genul de decizie impusă, care nu va rămâne nesancționată la urne. Poate că în felul acesta, sintagme de genul “Guvernul meu” sau “Parlamentul meu” vor dispărea definitiv.

– În Prahova, mai mulți parlamentari au aderat la Partidul România Unită, printre care și Ion Eparu, care a fost numit președinte interimar al PRU Prahova. Cât de mult contează experiența organizatorică acumulată de Ion Eparu la PSD?

l_90927Partidul România Unită a recunoscut capacitatea organizatorică pe care deputatul Ion Eparu a dovedit-o de aproape 20 de ani, atât în Ploiești, cât și în Prahova, încrederea de care se bucură în ochii cetățenilor și a considerat că este cel mai potrivit lider pentru Filiala Prahova. Împreună cu ceilalți parlamentari PRU din județ, Sorin Teju, Sebastian Ghiță și Răzvan Tănase, dar și alături de o echipă consolidată pe care am găsit-o în Partidul România Unită la nivel local, vom fi prezenți cu membri, simpatizanți și militanți în toate localitățile județului. Vom intra în campania electorală cu un program adaptat realităților din țară, dintre care proiectul cel mai important a fost anunțat deja – VICTOR PONTA PREMIER.

Având în vedere numărul foarte mare de cetățeni care vin către noi, pentru că și ei iubesc România, împărtășim aceleași idei și priorități, sunt absolut convins că vom obține rezultate semnificative la alegerile parlamentare. Dacă v-ați obișnuit poate la alte partide să se vorbească despre jocuri de interese, la Partidul România Unită interesul este țara și oamenii ei.

– Partidul România Unită este văzut, în mai multe medii, drept o formațiune fie naționalistă, fie extremistă. Cum comentați aceste puncte de vedere?

Corect este să explicăm cei doi termeni folosiți adesea în discursuri politicianiste, fără ca înțelesul lor real să fie cunoscut. Spațiul public este intoxicat cu propagandă mincinoasă, iar românii trebuie să știe adevărul. Naționalismul este doctrina politică bazată pe apărarea drepturilor și aspirațiilor naționale și, din tot ce vedem că se întâmplă în țară, românii chiar au nevoie de un partid care să le apere interesele. Este vorba însă despre un naționalism modern, fără manifestări excentrice. Din punctul meu de vedere, datoria fiecărui politician român este să apere interesele țării sale și ale cetățenilor, în domeniul său de competență și nu văd de ce prioritatea numită “România” se poate transforma într-o acuzație.

Extremismul este o atitudine a unor persoane politice care, pe baza unor opinii, idei, păreri exagerate, extreme, urmăresc prin măsuri violente sau radicale să impună programul lor. Într-o analiză pe care am făcut-o pe blogul meu – danielsavu.ro (https://www.danielsavu.ro/?p=6328), tocmai pentru a explica și acest concept, am demonstrat că decizia fostului președinte al României, Traian Băsescu – de a tăia pensiile și salariile românilor – se încadrează perfect, prin toate evenimentele care s-au întâmplat la momentul respectiv, în definiția de manual a termenului de “extremism”.

După cum toată lumea știe, Partidul România Unită nu a afectat niciodată, cu nimic, interesele românilor, PRU nu este un partid extremist, nu s-a manifestat niciodată în acest sens. Din contră, din luna august, de când PRU practic s-a relansat, discursurile liderilor și acțiunile noastre ca partid s-au adaptat în mod esențial nevoilor românilor și așteptărilor pe care aceștia le au.

Vehemența cu care relansarea Partidului România Unită a fost primită pe scena politică, atribuirea unui discurs extremist pe care noi de fapt nu îl avem, demonstrează teama multor politicieni că asumarea priorităților naționale de către PRU va face agenda publică în această perioadă (ceea ce este evident că deja se întâmplă) și va determina cetățenii să ne acorde încrederea lor. Constatăm astfel că sunt mai multe partide în România care se tem de Partidul România Unită pentru că noi putem spune adevărul pe care alte forțe politice nu au libertatea să îl spună.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Strângere de semnături la Senat pentru susținerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Cioloș

  • Cum se face diferența între declarațiile politicianiste împotriva guvernului tehnocrat și asumarea semnăturilor pentru susținerea moțiunii de cenzură.

Partidul România Unită a început să strângă semnături în Parlament pentru susținerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Cioloș. Este un demers politic și un act de patriotism pe care ni-l asumăm ca reacție față de cel mai antinațional și incompetent guvern pe care l-a avut România după 1989.  Motivele, expuse pe larg în textul moțiunii de cenzură, sunt evidente și explicite pentru orice român, după aproape 10 luni de guvernare tehnocrată.

Ca responsabil pentru derularea acestei acțiuni la Senat, este de datoria mea să vă prezint evenimentele, reacțiile și explicațiile pe care le-am primit până în prezent, fără comentarii personale.

Senatorii care au semnat pentru susținerea moțiunii de cenzură, în ordine:  Daniel Savu (PRU),  Dumitru Pelican (independent), Anghel Cristiana Irina (ALDE), Niță Mihai (ALDE), Marian Valer (independent), Daniel Barbu (ALDE), Dobrițoiu Cornel (PNL), Iliescu Lucian (independent, afiliat PSD), Nicolae Nasta (ALDE), Ovidiu Isăilă (PRU), Constantin Popa (PRU), Alexandru Mazăre (PSD), Victor Mocanu (independent), Marin Burlea (independent, afiliat PSD).

img_20160914_153841strangere-de-semnaturi-la-senat

Grupul parlamentar PSD – nu este de acord ca senatorii PSD să semneze moțiunea de cenzură.

Deși liderul de grup, Mihai Fifor, mi-a cerut ieri timp de consultări, astazi am primit următorul răspuns: a fost discutată solicitarea PRU de susținere a moțiunii de cenzură și, prin decizia politică a liderilor de la Senat, s-a stabilit că senatorii PSD nu au voie să semneze. Nu există o motivație oficială a Grupului PSD, a fost evidentă doar teama senatorilor că nu se vor mai regăsi pe liste dacă nu respectă deciziile liderilor din partid. Au existat totuși și excepții, pe care le puteți regăsi în lista de mai sus.

În paralel însă, neoficial, am primit din partea mai multor senatori PSD următoarele comentarii, pe care le relatez întocmai, astfel încât să puteți trage singuri concluzii: “Daniel, să mă văd întâi pe liste și pe urmă semnez orice !” sau “Chiar dacă decizia liderilor de Grup a fost să nu semnăm, eu cred că totuși ar fi fost bine, din punct de vedere politic, să ne lase să semnăm măcar câțiva din Grupul PSD”.

Grupul parlamentar PNL – nu este de acord ca senatorii liberali să semneze moțiunea de cenzură.

Opinia generală a Grupului PNL din Senat este aceea că partidul își asumă susținerea directă și necondiționată a Guvernului Cioloș.  Cu toate acestea am întâlnit și excepții, care au convingerea că  “Guvernul Ciolos este toxic pentru România și această realitate ar trebui să fie mai presus de interesul de partid”.

Grupul parlamentar ALDE – părerile sunt împărțite, nu există niciun fel de indicație pe linie de partid, fiecare senator având libertatea să semneze sau nu, conform propriei conștiințe.

Trebuie să remarc aici poziția liderului de grup, Daniel Barbu, care deși s-a manifestat ca un adversar al Partidului România Unită, când a fost vorba despre moțiune a semnat imediat, considerând că nu are cum să nu fie solidar acestei inițiative. În schimb, președintele Senatului, Călin  Popescu Tăriceanu, mi-a spus că “va semna o moțiune de cenzură numai dacă va fi inițiată de PSD și ALDE”. L-am întrebat de ce PSD și ALDE nu inițiază o moțiune de cenzură pe care eu, ca senator, aș fi semnat-o și mi-a explicat că “nu este momentul politic potrivit”.

Replica zilei am primit-o însă de la Mircea Geoană care a refuzat să semneze, cu justificarea că “o moțiune de cenzură se negociază”. I-am spus că în opinia mea “patriotismul nu se negociază” și n-am mai primit niciun răspuns.

Acțiunea va continua inclusiv săptămâna viitoare, pentru a da posibilitatea tuturor senatorilor să-și exprime poziția față de această inițiativă.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Planul președintelui. De ce nu mai vrea Iohannis tehnocrați

…în primul rând pentru că a intrat în panică. După ce în noiembrie 2015 anunța triumfător soluția tehnocrată ca fiind “guvernul meu”, la mai puțin de un an și-a dat seama că acesta îi aduce numai prejudicii de statut și de imagine. Practic, pentru că a sacrificat Cabinetul Ponta și a girat un guvern impus din exteriorul țării, acum plătește în sondaje.

În fața acestei realități nu tocmai optimiste, dar care îl vizează personal, președintele s-a repliat rapid și a anunțat brusc că vrea un guvern politic, mutând miza la partide.

Care este de fapt strategia… Președintele încearcă să se extragă din tăvălugul protestelor și al mișcărilor de stradă ce vor urma, deși poartă integral responsabilitatea promovării incompetenților care le-au generat, lăsând partidele să intre în lupta electorală fără decizia cea mai importantă: asumarea NOMINALIZĂRII VIITORULUI PREMIER.

Amenințarea voalată cu compromiterea publică și judiciară a candidaților pentru funcția de prim-ministru este soluția care îi permite președintelui să conducă jocul în continuare. Asta pentru că indiferent de programele de guvernare, dezbaterea publică ajunge până la urmă tot la disponibilitatea, implicit la justificările președintelui de a nominaliza un premier sau altul.

Până în prezent, Partidul România Unită este singurul care a anunțat proiectul “VICTOR PONTA PREMIER”. Surprinzător, nici măcar PSD-ul nu a considerat necesar să clarifice acest aspect…

Din contră, într-o manieră care lasă loc de interpretări, aflăm că au existat totuși discuții despre un guvern de uniune națională în jurul PSD și PNL. Mai mult, a apărut pentru prima dată ideea că “în anumite condiții, pentru anumite proiecte”, orice compromis se poate face.

Acesta este de fapt planul președintelui. Oriunde există divergențe, diferențe de gândire și program sau condiționări, câștigă cel care îi strânge pe toți la aceeași masă. Ori alegătorii au dreptul să știe că în spatele încrederii pe care o vor acorda unui partid sau altuia pe 11 decembrie se ascunde un plan foarte bine pus la punct, despre care nu se vorbește nimic. Acesta implică un control al puterii și al deciziilor, care s-a dovedit până acum că nu este în interesul românilor. În aceste condiții, votul devine doar un pretext.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

România acum. Cum facem față dezastrului

• Transportatorii protestează față de scumpirea polițelor RCA și amenință că vor bloca România pe 15 septembrie.
• Sindicatele din sănătate spun că, începând cu 1 octombrie, medicii vor asigura doar gărzile obligatorii și anunță posibile proteste dacă problema plății gărzilor nu este soluționată.
• Restanțele la Legea salarizării unitare, nemulțumirile privind acordarea drepturilor salariaților din administrația locală, dar și salariul minim pe economie vor scoate sindicatele în stradă în ultima săptămână din septembrie.
• Guvernul tehnocrat a amânat de două ori Ordinul 75/2010 prin care preţurile medicamentelor urmau să scadă în piaţa românească la cel mai mic preţ european, prin intermediul miniștrilor ce s-au succedat la Sănătate, Achimaș Cadariu și Vlad Voiculescu.
• Guvernul tehnocrat atrage în schimb atenția opiniei publice prin declarațiile politice și acide ale miniștrilor “apolitici”, care vor să intre în politică, să candideze la alegerile generale și să devină parlamentari.

Bineînțeles că lista se completează cu zero absorbție fonduri europene, modificările pe ascuns la Codul Fiscal, precum și o serie de alte măsuri care impun austeritatea pentru diverse categorii sociale.

Ce face majoritatea parlamentară în fața LISTEI DEZASTRULUI TEHNOCRAT:
• Liderul PSD, Liviu Dragnea, a trimis premierului Cioloş o scrisoare deschisă în care îi solicită o poziţie oficială cu privire la aceste măsuri, de natură să „îi îngrijoreze pe cetăţeni”. Dragnea îi solicită prim-ministrului să prezinte „de urgenţă în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului un raport privind situaţia economică reală a ţării”. Altfel spus, președintele PSD îi cere premierului să țină un discurs în fața Parlamentului, pentru a explica situația cu care ne confruntăm.

Ce face Partidul România Unită:
Partidul România Unită a anunțat inițierea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului tehnocrat Dacian Cioloș, având în vedere toate aceste realități care nu mai trebuie explicate, întrucât românii deja se confruntă cu ele. „Îi invit pe domnii Dragnea și Tăriceanu să lase orgoliile politice deoparte, să nu mai mimeze opoziția și să demonstreze că sunt de partea românilor. Este momentul adevărului. Îi învit să susțină moțiunea de cenzură pe care PRU o inițiază”, a subliniat presedintele PRU, Bogdan Diaconu.
• Ca urmare, Partidul România Unită va începe de mâine procedurile pentru strângerea de semnături în vederea inițierii moțiunii de cenzură. Personal, dat fiind efectele incompetenței la guvernare cu care ne confruntăm, aștept cu interes să constat cine va susține moțiunea, dar și care sunt parlamentarii ce vor refuza să o semneze. Motivația va fi extrem de relevantă, transparența la fel.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Moțiunea de cenzură inițiată de Partidul România Unită, un demers de utilitate publică

Controversatul secretar de stat tehnocrat Gabriel Biriș s-a enervat că a fost găsit țap ispășitor pentru modificările pregătite pe ascuns la Codul Fiscal și a început să spună lucrurilor pe nume. Astfel, după demisie, el a explicat cum îi prezentase deja ministrului Finanțelor proiectul de modificare a Codului Fiscal, la care nu a lucrat nicidecum singur, ci împreună cu o întreagă echipă.

Avem deci declarații publice, oficiale, care confirmă faptul că toată lumea știa. Se aștepta doar prilejul  introducerii austerității, moment care a fost “stricat” prin dezvăluirea în presă a intențiilor tehnocraților.

Iată ce a explicat Gabriel Biriș: “Din păcate, momentul și modul în care acest proiect a intrat în atenția publicului, furia generată de înțelegerea greșită a măsurilor propuse, apropierea de alegeri, au generat neîncredere în acest proiect”.

Dincolo de reacția “ce rău ne pare că ne-ați prins”, problema care se pune acum este că proiectul ce presupune importante schimbări la legislația fiscală există și poate fi promovat oricând. Constatăm că nu există nicio intenție ca ministrul Finanțelor, Anca Dragu, responsabilă în egală măsură pentru această inițiativă, să fie demisă sau să își prezinte demisia.

Din acest motiv (dar și din multe altele), pentru protejarea intereselor românilor, moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cioloș, inițiată de Partidul România Unită, se dovedește a fi strict necesară, un demers de utilitate publică.   

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Cum știu tehnocrații să taie veniturile românilor mai elegant decât Traian Băsescu, dar mult mai periculos

Filmul zilei de ieri, în care finanțiștii din Guvernul Cioloș au încercat să impună în dezbatere publică modificarea Codului Fiscal, implicit reducerea veniturilor unor categorii importante de români, nu este deloc un accident sau o neînțelegere. Așa cum a fost evident încă de la instalarea din decembrie anul trecut, guvernanții au o singură temă cu care au venit de la Bruxelles: să impună austeritatea în România. Pentru că se apropie de finalul teoretic al mandatului, este absolut previzibilă preocuparea pentru îndeplinirea targetului.

În acest context, evoluția declarațiilor și aparenta contradicție între ministrul Finanțelor și ceilalți responsabili din domeniul fiscal sunt explicabile astfel:

  1. Guvernul tehnocrat își exercită autoritatea și încearcă să impună măsuri de austeritate, care înseamnă foarte clar reduceri de venituri, prin TESTAREA REACȚIEI OPINIEI PUBLICE ȘI POLITICE. Spre deosebire de Traian Băsescu, cel care nu a avut nicio problemă să își asume brutal tăierile de salarii, tehnocrații sunt ceva mai eleganți. Ei măsoară până unde pot să mergă, cine țipă mai tare, pe cine deranjează, cum pot să își impună tema pe care o au de îndeplinit și care este veriga cea mai slabă din lanțul negocierilor. Poate că nu întâmplător, declarațiile așa-zis clarificatoare ale ministrului Finanțelor au venit în a doua parte a zilei de ieri, numai după ce reacțiile politice importante erau deja publice.
  1. Guvernul tehnocrat nu are nicidecum independența specifică specialiștilor în luarea deciziilor. În opinia mea, poate subiectivă, poate nu, timpul o va demonstra, singurul șef real al Guvernului Cioloș este președintele Klaus Iohannis. El decide cât și până unde se merge. El este cel care asigură echilibrul între “comenzile europene” și impactul electoral ce îl vizează direct. Nu întâmplător, sintagma “Guvernul meu” s-a dovedit că influențează decisiv procentele în sondaje. Președintele a luat act și acum este mult mai precaut.
  1. Partidele politice care asigură majoritatea parlamentară nu controlează în realitate Guvernul în niciun fel, habar nu au de inițiativele ținute la sertar. În condițiile unui control discret, dar eficient al președintelui, nu este deloc întâmplător faptul că foarte rar avem informații de la întâlnirile săptămânale pe care Klaus Iohannis le are cu Dacian Cioloș. Partidele știu și ele, la fel ca cetățenii, puțin spre deloc. Pozițiile lor sunt reactive și se bazează majoritatea pe informațiile preluate din presă. Partidele mari, care ar fi putut să schimbe ceva în acest an, încearcă să piardă cât mai puțin, să se expună cât mai puțin, sacrificând confortul românilor până anul viitor, când va fi mult prea târziu să se mai repare ceva. Cu toată bunăvoința.
  1. Degeaba tot auzim în spațiul public lamentări politice cum că acest guvern tehnocrat își depășește competențele. Da, și le depășește, pentru că poate și este lăsat! Cei care ar mai fi putut salva ceva prin moțiune de cenzură și n-au făcut-o, PSD și ALDE, poartă acum responsabilitatea dezastrului ce va urma ! Nu este un atac politic, ci purul adevăr !
  1. Dacă evaluați pașii Guvernului Cioloș nu din perspectiva efectelor imediate, ci ca obiective de îndeplinit pe un calendar al anului 2016, veți observa probabil că nu este în niciun caz vorba despre gândirea unei echipe care vrea să plece, ci a uneia care pregătește terenul pentru anul viitor. În logica lucrurilor, nimeni nu este nebun să așeze lucrurile într-un anumit fel, pentru anul în care nu va mai fi. Planul nu se diferențiază foarte mult de cel al tandemului Băsescu-Boc, poate cu o singură excepție: Băsescu vorbea prea mult, Iohannis aproape deloc. Ceea ce îl face mult mai periculos.

Și pentru că tot primesc întrebări despre motivele care mă determină să scriu toate acestea dintr-un partid mic, dar care enervează liderii politici mari, răspund din start: Partidul România Unită mi-a garantat libertate totală de exprimare, respect pentru adevăr și asta este exact ceea ce fac ! 

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Cine este procurorul din spatele dosarului Ponta-Blair (I)

Dezbaterea națională și internațională creată în jurul dosarului Ponta-Blair ar putea primi explicațiile necesare prin devoalarea unor interese locale, care țin foarte mult de exercitarea supremației asupra Ploieștiului. Mai exact de ce are Ponta dosar tocmai la DNA Ploiești, de ce dosarul este atât de subțire (conform evaluării mai multor voci avizate în domeniu) și cum se explică faptul că, deși la nivel național SRI a ținut să se delimiteze de orice implicare în această speță, semnalul ori nu a ajuns până la Ploiești, ori reprezentanții locali ai instituțiilor încă se cred stat în stat și nu pierd ocazia să exploateze exercitarea autorității unui binom SRI-DNA care (mai) are forță doar în plan local.

De ce scriu eu toate acestea? În primul rând pentru că în exercitarea mandatului de senator, am mai semnalat până acum, chiar aici pe blog, cum lucrează în “câmpul tactic” de la Prahova, sistemul relațional SRI-DNA care a generat marile dosare anticorupție. NICIUNUL nu s-a confirmat însă până acum, printr-o decizie finală și irevocabilă a instanțelor.

Puteți citi mai jos semnalele de alarmă la care fac referire. Nu s-a sesizat nimeni, nu m-a contrazis nimeni. În plus, nu s-a dat curs nici cererii mele de a fi audiat la Comisia SRI, în calitate de senator și nu de membru. Asta poate pentru faptul că sursele mele de informații cu privire la angrenajul din spatele spectacolului mediatic, deși neoficiale, provin chiar din interiorul sistemului. Da, știu, poate o să vă mirați, dar există oameni care s-au săturat de dosare cu dedicație.

Procurorul Mircea Negulescu. În Ploiești este cunoscut ca “procurorul Portocală” sau “Porto”. Există o întreagă legendă care explică această poreclă, dar nu mă voi referi la ea. Este prieten cu șeful SRI Prahova și nominalizat în tot felul de discuții în medii de afaceri, discuții care țin de…influență și protecție. O simplă căutare pe google oferă celor interesați o imagine mult mai amplă asupra acestui procuror …. la care m-am referit și în declarația politică „Lupta împotriva corupției nu poate deveni un paravan pentru încălcarea legii de către procurori DNA !”, adresată doamnei Laura Codruța Kovesi în 15 iunie 2016.

De atunci nu a existat nicio reacție, dar a apărut dosarul Ponta-Blair !

A, în plus, o sesizare care poate și trebuie să fie verificată, atât de presă, cât mai ales de Inspecția Judiciară: soția procurorului Mircea Negulescu a reprezentat PDL, și mai nou PNL, în secții de votare din Prahova, cu prilejul mai multor runde de alegeri.

De ce la Ploiești ?

….din cauza luptei pentru supremație între “noul Ghiță de Ploiești”, George Stanciu – zis “Mardare”, la care m-am referit de mai multe ori în diverse contexte (nu, nu este un atac, ci doar relatarea unei stări de fapt) și vechiul Ghiță de Ploiești, Sebastian Ghiță. George Stanciu este prieten cu procurorul Negulescu, care la rândul său l-a luat în vizor pe Ghiță. Nu știu dacă în mod justificat sau nu, nu este treaba mea să fac aprecieri din acest punct de vedere și nici să apăr pe cineva, dar tot așa, din cercetare în cercetare, din denunț în denunț, din audiere în audiere, ancheta a ajuns la evenimentul prilejuit de prezența lui Tony Blair în România.

De ce dosarul este atât de subțire ?

Din entuziasm subiectiv, în opinia mea, și justiție selectivă, în opinia generală. Așa de mare a fost satisfacția gen “uite peste ce am dat”, încât justificările legale și argumentația juridică s-au transformat în editoriale (așa cum am auzit foarte multe comentarii în aceste zile). Ce vreau să spun cu asta: judecătorii se vor pronunța cu siguranță în ceea ce privește valabilitatea acuzațiilor aduse tuturor celor implicați, însă este extraordinar de important de precizat faptul că dosarul nu a apărut de nicăieri, ci pe un fond de “vânătoare juridică”, cu mișcări în “câmpul tactic” vechi de aproximativ doi ani, cunoscute în detaliu, față de care nimeni nu a luat nicio măsură.

Întrebarea care se pune este așa: dacă instanțele vor confirma acuzațiile și vor atribui vinovății, nici un fel de problemă, toți cei implicați să suporte consecințele… Dar dacă vom afla din nou că este vorba despre “prejudicii zero” (cazul Herțanu) despre achitări sau dosare absolut neclare, când se vor atribui RESPONSABILITĂȚI ????

Cine răspunde acum pentru scandalul internațional în care este implicată România, printr-un eveniment care nu urmărea promovarea politică a lui Victor Ponta (cred că a devenit evident acest lucru), ci promovarea României într-un mediu european și ridicarea Bucureștiului la un nivel al elitelor ?

Președintele Iohannis a sfătuit recent clasa politică din România să nu se mai exprime, din rațiuni electorale, cu privire la politica externă a țării. Poate că din anumite puncte de vedere are și dreptate… Dar unui procuror care riscă să arunce România într-un scandal internațional, din care nu știu cine ne mai scoate, îi poate da cineva un sfat bun în aceeași direcție ? Un procuror poate avea și obiective mai presus de (micile sale) mize personale sau profesionale ?

 

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr
2016 © Blog - Senator Daniel Savu - România înainte de toate