Partidul România Unită şi-a asumat responsabilitatea de a impune decizii de interes naţional

  • Interviu pentru Agenția Națională de Presă Agerpres (www.agepres.ro) 

Care sunt motivele pentru care partidul dumneavoastră v-a selectat pentru a ocupa această primă poziţie pe lista de candidaţi pentru Senat?

Cred că, în primul rând, capitalul de încredere obţinut în faţa ploieştenilor şi prahovenilor, pe parcursul exercitării mandatelor de senator. În acelaşi timp, au contat foarte mult experienţa parlamentară şi cea din administraţia locală, precum şi disponibilitatea de a explica cetăţenilor cum le influenţează fenomenul politic viaţa de fiecare zi, dar şi reacţiile publice, luările de poziţie pe care le-am avut ca parlamentar cu privire la diferite probleme ce afectează societatea românească. Partidul România Unită doreşte să fie reprezentat în viitorul mandat de parlamentari cu personalitate, care au ceva de spus, astfel încât, prin propriile lor concepţii, credinţe, dar şi iniţiative legislative, să poată susţine, dezvolta şi consolida mişcarea naţionalistă din România. Suntem convinşi că astfel românii vor fi mai bine reprezentaţi. Acesta este în fapt obiectivul nostru principal ca formaţiune politică, atât în Parlament, cât şi în societate. Îl vom putea îndeplini cu implicarea liderilor noştri locali şi naţionali ce vor putea garanta, prin exemplul personal, dar şi prin întreaga lor experienţă profesională, că ştiu şi vor cu adevărat să susţină interesele românilor. 

În ce constă proiectul pe care îl oferiţi dumneavoastră alegătorilor? Care sunt, pe scurt, principalele priorităţi pe care vă propuneţi să le urmăriţi pe durata mandatului de parlamentar ?

Partidul România Unită şi-a lansat încă din luna septembrie programul de guvernare, pe care l-a supus dezbaterii publice în toată ţara. Am primit astfel din partea românilor certitudinea că proiectele noastre sunt aşteptate şi susţinute, mai ales că suntem singura formaţiune politică ce şi-a asumat responsabilitatea unor decizii pe care le considerăm de interes naţional. Mă refer concret la oprirea defrişării pădurilor şi a exportului de lemn neprelucrat, precum şi la interzicerea înstrăinării pământului către străini, urmând ca orice vânzare de acest fel să se poată face doar către cetăţenii români, statul având drept de preempţiune. Românii aşteaptă de la viitorul Parlament să adopte aceste măsuri legislative anunţate de Partidul România Unită, care sunt completate şi cu alte reglementări sociale. Este vorba despre majorarea salariului minim la 2000 lei în următorii patru ani, pensia minimă de 900 de lei începând chiar de anul viitor, precum şi creşterea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut. Sursa de finanţare este impozitarea corectă a sumelor pe care străinii le scot din ţară prin firmele offshore, cifra de afaceri derulată numai în anul 2015 în România fiind de aproximativ 48 miliarde euro. 

Care este părerea dumneavoastră despre votul pe listă de candidaţi? Care consideraţi că sunt avantajele şi dezavantajele acestui tip de vot comparativ cu cel uninominal ?

Avantajele şi dezavantajele votului pe listă vor putea fi constatate după cel puţin un an de la aceste alegeri, prin calitatea actului legislativ şi a prestaţiilor politice din Parlamentul României. În opinia mea, aşa cum România nu a fost pregătită pentru votul uninominal introdus în 2008, la fel nu este pregătită nici acum să revină la votul pe liste, pentru că problemele esenţiale legate de încrederea în instituţia Parlamentului, în calitatea profesională a candidaţilor, controlul politic al votului nici acum nu s-au rezolvat. Ordinea candidaţilor pe liste, cel puţin la partidele mari, s-a stabilit în multe cazuri la aprecierea subiectivă a şefilor de partid, care au decis în mod arbitrar cine va intra şi cine nu în viitorul Parlament. Rămâne de văzut în ce măsură au avut dreptate… Foarte puţini dintre candidaţii puşi acum pe liste pentru prima dată pot să explice foarte clar dacă în Parlament vor vota conform propriei conştiinţe, la ordin de partid sau printr-o consultare cu cetăţenii. Ori tocmai exprimarea liberă a votului, în interesul cetăţenilor, ar fi trebuit să fie câştigul esenţial pe care schimbarea sistemului de desfăşurare a alegerilor l-ar fi putut aduce democraţiei din România. 

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Unde se duc banii României

Ideea că România nu are bani și din acest motiv nu se măresc veniturile oamenilor se dovedește a fi doar o propagandă a tehnocraților, promovată cu scopul de a menține austeritatea. Prezentarea adevărului despre sumele care se produc în mod real în România, dar sunt scoase din țară fără a fi impozitate, deranjează foarte mult USR și PNL. Aceștia vor să mențină actuala stare de lucruri în beneficiul unor privilegiați care, după ce s-au sustras în mod sistematic de la plata obligațiilor către statul român, vor să o facă și în continuare. Este una dintre mizele importante ale alegerilor din 11 decembrie – cum facem ca afacerile din România să genereze venituri pentru români, și nu pentru străini.

Ce spun specialiștii, care este adevărul:

În România există mari companii multinaționale, cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro care, cel puțin în ultimii cinci ani, n-au plătit un leu impozit pe profit statului român, raportând pierderi. Acestea sunt create artificial, prin umflarea cheltuielilor și mutarea veniturilor obținute către țări cu regim fiscal avantajos. Aproape 20 % din economia românească a ajuns să deruleze afaceri prin acest sistem al offshore-urilor ce permit companiilor să evite plata de taxe și impozite către Fiscul român, arată o analiză a firmei KeysFin. În 2015 erau înregistate oficial peste 5.300 de astfel de societăţi, care au derulat afaceri de 48 miliarde de euro, sumă care reprezintă aproximativ 20% din totalul cifrei de afaceri la nivel naţional. Pierderile de venituri la bugetul de stat se cifrează astfel la mai multe miliarde de euro anual.

Partidul România Unită vrea să schimbe această situație prin legislație care să garanteze impozitarea profiturilor în țară, condiții egale pentru întreprinzătorii români și străini, astfel încât la bugetul de stat să fie atrase resursele necesare care să permită majorarea veniturilor pentru români: salariul minim de 2000 lei în următorii patru ani, 900 lei pensia minimă începând chiar de anul viitor și punctul de pensie 45% din salariul mediu brut.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Partidul România Unită spune NU vânzării de țară!

Am considerat că este unul dintre cele mai importante și necesare obiective pe care PRU și le-a asumat în această perioadă, să spunem NU vânzării de țară, având în vedere pericolul la care este expusă România în ceea ce privește controlul, vizibil sau nu, din exterior.

La invitația Antenei 3, am prezentat, la fel ca și reprezentanți ai altor partide, trei dintre cele mai importante puncte din programul de guvernare al Partidului România Unită.

Din oferta integrală, mi s-a părut semnificativ să scot în evidență majorarea salariului minim la 2000 lei în următorii patru ani, pensia minimă de 900 de lei începând chiar de anul viitor, precum și interzicerea vânzării de teren străinilor.

Mă pregăteam să explic că sursele de finanțare pentru primele două puncte provin și din recuperarea sumelor pe care străinii le scot din țară prin firmele offshore (care au derulat afaceri de aproximativ 48 miliarde euro în România doar în anul 2015), când am constatat că reprezentanții PNL și USR sunt foarte interesați să conteste cel de-al treilea punct, interzicerea vânzării de terenuri către străini.

Deși chiar președintele Iohannis a tras un semnal de alarmă în acest sens,  se dovedește că interesele PNL și USR sunt de o cu totul altă natură. Astfel, devine explicabil de ce Cioloș se pregătește pentru încă un mandat, contrar votului românilor, de ce miniștrii trimiși de la Bruxelles, dar și reprezentanți ai ONG-urilor plătite de Soroș, intră în politică, cum structuri întregi ies din așa-zisa societate civilă și se pregătesc pentru Parlament. Se anunță mize importante, atât la votul din 11 decembrie, cât mai ales la votul din Parlament, precum și misiuni de menținere a controlului străin asupra României, prin oameni manevrabili din structurile statului.

Atenție la votul din 11 decembrie! Noi, românii, trebuie să avem puterea, pentru a putea să împiedicăm vânzarea de țară !

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

De ce contest Raportul CSM privind apărarea independenței sistemului judiciar

Consiliul Superior al Magistraturii – Inspecția Judiciară a dat publicității în data de 15 noiembrie un Raport privind apărarea independenţei sistemului judiciarîn care se menționează că “am adus atingere independenței, prestigiului și credibilității justiției” prin faptul că am publicat pe blog articolul “Cine este procurorul din spatele dosarului Ponta – Blair (II)”. În esență, este vorba despre acel caz al procurorului Mircea Negulescu de la DNA Ploiești care recunoaște el însuși, într-o înregistrare audio, metodele pe care le folosește în instrumentarea anchetelor penale.

Am aflat cu această ocazie că nominalizarea într-un astfel de Raport nu este nicidecum un lucru neobișnuit pentru politicienii sau ziariștii care vorbesc în mod frecvent despre justiție și probemele din sistem. Tot în 15 noiembrie au mai fost “sancționați” prin astfel de concluzii Călin Popescu Tăriceanu, Traian Băsescu și Elena Udrea, pentru modul critic în care și-au spus părerea, fiecare așa cum a considerat, față de funcționarea justiției în România. Am tras concluzia că între politicienii vizați și CSM funcționează așa, un fel de înțelegere tacită, în care, ori de câte ori consideră necesar, CSM sancționează public declarațiile din mediul politic, iar politicienii își asumă această reacție și trec mai departe, susținând aceleași puncte de vedere. Din punctul meu de vedere această procedură nu este corectă, personal nu vreau să îmi asum un astfel de statut și anunț următoarea poziție publică:

Contest Raportul CSM pe care îl consider nedrept și incorect prin conținut și concluziile prezentate. Nu sunt de acord cu informația prezentată de CSM – Inspecția Judiciară cu privire la faptul că aș fi adus atingere independenței, prestigiului și credibilității justiției. Dimpotrivă, afirm că prin demersurile pe care mi le-am asumat ca senator ales și cetățean al României, n-am făcut altceva decât să îmi exercit datoria de a sesiza mai întâi instituția, prin șeful direct – procurorul șef Laura Codruța Kovesi, și abia apoi de a prezenta opiniei publice în mod natural, cu bunăcredință și consecvent, problemele care mi-au fost semnalate în activitatea DNA Ploiești, numai prin prisma prestației procurorului Mircea Negulescu, la care m-am referit în mod clar, fără să nominalizez un alt procuror. În opinia mea, acest Raport îmi aduce grave prejudicii personale și publice, cu atât mai mult cu cât a apărut în plină campanie electorală. Cu toate acestea, înțeleg să vorbesc despre el în virtutea dreptului pe care orice cetățean îl are de a se exprima liber cu privire la orice problemă de interes public.

Voi prezenta în continuare argumentele pe care mă bazez, cu precizarea că, din consultarea pe care am avut-o cu avocați și specialiști în domeniu, nu există o procedură simplă, prin care cei vizați de rapoartele CSM să aibă o reacție, să poată contesta oficial și să primească rapid un răspuns atunci când nu sunt de acord cu concluziile instituției. Trebuie să mergi la instanța de contencios și să deschizi un proces care în medie durează cam doi ani, tocmai pentru a descuraja un astfel de demers, în opinia mea. Ca senator și cetățean, am înțeles că acest Consiliu Superior al Magistraturii este un fel de stat în stat, care nu poate fi criticat pentru că stăpânește pârghiile sistemului juridic, dar poate critica la rândul său pe oricine, pe motiv de independență declarată a justiției în România. Cred că această stare de lucruri trebuie schimbată de viitorul Parlament, astfel încât organismul care asigură independența justiției să ofere și libertate de exprimare, libertate de opinie, să nu transforme sistemul într-o castă, în care orice este posibil, și să răspundă la fel de prompt și atunci când sunt semnalate abuzuri sau derapaje de la prevederile legale chiar în interiorul sistemului juridic.

Pentru a înțelege cum s-a ajuns în această situație, relatez faptele în ordine cronologică:

Încă din anul 2015, în calitatea mea de senator și membru al Comisiei parlamentare de supraveghere a SRI, am primit informații despre legătura existentă între șeful Sectiei de informatii Prahova a SRI, colonel Sabin Iancu și procurorul Mircea Negulescu, care alături de mai mulți oameni de afaceri au dezvoltat relații ce exced cadrul legal de desfășurare a activității, atât din perspectiva SRI, cât și a Parchetului General și DNA.

Prin pozițiile mele publice, am căutat să atrag atenția asupra acestei situații și chiar am făcut cerere să fiu audiat în cadrul Comisiei de supraveghere a SRI, pentru a aduce la cunoștința conducerii SRI probe care să genereze luarea unor decizii, în conformitate cu legislația română. Din motive pe care nu le cunosc, această audiere încă nu a avut loc.

Pe parcursul întregului an 2015, cât și în anul 2016, am avut în mod constant reacții publice cu privire la activitatea SRI și DNA, sesizând de fiecare dată neregulile din sistem. Nimeni nu m-a contrazis oficial, dar nici nu am remarcat ca instituțiile publice vizate să aibă reacții sau să ia măsuri.

În acest context, la data de 22 iunie 2016, în baza mai multor informații pe care le-am primit cu privire la activitatea procurorului DNA Ploiești Mircea Negulescu, m-am adresat procurorului șef al DNA, doamna Laura Codruța Kovesi, prin declarația politică prezentată în plenul Senatului

„Lupta împotriva corupției nu poate deveni un paravan pentru încălcarea legii de către procurori DNA !”

solicitând verificarea informațiilor semnalate și aplicarea măsurilor legale care se impun. În cuprinsul declarației, chiar am precizat că:Efortul DNA de a scoate la lumină fenomenul corupției este profund justificat și necesar. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, integritatea și credibilitatea instituției în fața cetățenilor devin la fel de importante ca și rezultatele obținute de-a lungul timpului. În acest sens, probitatea morală și profesională a procurorilor DNA trebuie să fie deasupra oricărei suspiciuni, iar metodele de lucru folosite de aceștia să se încadreze perfect în normele prevăzute de legislația statului român. (…) Este nepermis ca în spațiul public, despre DNA să circule atâtea relatări care decredibilizează efortul derulat la nivel național împotriva corupției și, în acest context, unii să profite pentru a deveni ei înșiși corupți. În același timp, este nepermisă asocierea procurorilor DNA, sub orice formă, cu interese de afaceri, cu atât mai grav cu cât față de acestea există prezumpția de nelegalitate”.

 Niciodată instituția vizată nu a avut vreo reacție față de această declarație politică, iar din informațiile pe care le am, procurorul șef al DNA nu s-a sesizat, nu a existat niciun fel de anchetă internă cu privire la informațiile semnalate.

În luna septembrie 2016, după apariția publică a dosarului Ponta-Blair, precum și a precizărilor SRI, care a explicat că nu are niciun fel de contribuție în acest dosar, în condițiile în care implicațiile internaționale erau evidente, am considerat că este de datoria mea, în calitate de senator, reprezentant al unei puteri independente în statul român, să aduc la cunoștință publică informațiile pe care le-am primit, însoțite de probe, cu privire la metodele folosite de procurorul Mircea Negulescu în instrumentarea anchetelor penale. Precizez că Mircea Negulescu este singurul procuror la care am făcut referire, pentru ca doar cu privire la el am avut informații și probe. Am considerat că în contextul în care avem un dosar public, Ponta-Blair, de natură a afecta interesele și imaginea României, și demersul pe care mi l-am asumat vizează în mod clar și evident interesul general.

Astfel, mi-am anunțat public intenția de a publica pe blogul personal danielsavu.ro toate aceste detalii.

La data de 18 septembrie 2016, am postat articolul “Cine este procurorul din spatele dosarului Ponta – Blair (II)”, în cuprinsul căruia există și o înregistrare audio cu același procuror Negulescu, ce dezvăluie el însuși metodele pe care le folosește în anchetarea dosarelor, inclusiv modalitatea confidențială și profund interpretabilă în care îi comunică și chiar se consultă cu șeful SRI Prahova, colonel Sabin Iancu, privitor la aceste practici.

În plus față de datoria pe care o am ca senator, de a aduce la cunoștință publică informațiile pe care le dețin, precum și prin prisma calității mele de membru al Comisiei de control a SRI, am considerat că această relație între procurorul DNA Mircea Negulescu și șeful SRI Prahova, ce implică prezentatea detaliilor din instrumentarea dosarelor penale, excede cadrul legal și trebuie sesizată ca atare. Având în vedere frecvența acestor practici și chiar intrarea lor în cotidian, mi-am pus problema că și informațiile din dosarul Ponta-Blair ar fi putut urma același circuit de comunicare între procurorul de caz Mircea Negulescu și șeful SRI Prahova, în contradicție totală cu precizările oficiale ale Serviciului Român de Informații.

Precizez faptul că, înainte de a publica pe blog toate aceste elemente, m-am adresat Consiliului Superior al Magistraturii – Inspecția Judiciară, Parchetului General și DNA – structura centrală, prin sesizari online, în cadrul cărora am transmis integral, pentru verificarea faptelor, atât textul care urma să devină public, cât și probele aferente, mă refer aici la înregistrarea audio.

Dintre cele trei instituții cărora m-am adresat, am primit răspuns doar din partea CSM – Inspecția Judiciară, la data de 23 septembrie 2016, prin care mi s-a adus la cunoștință că sesizarea mea se clasează, întrucât nu a fost semnată olograf (?!)  deși a fost trimisă online , dar că “în legătură cu aspectele semnalate în cuprinsul memoriului, Inspecția Judiciară s-a sesizat din oficiu”.

Din acel moment, comunicarea mea cu instituțiile pe care le-am sesizat atât în calitate de cetățean, cât și de senator, s-a oprit și nu am mai fost informat în legătură cu niciunul dintre demersurile derulate.

În 14 noiembrie 2016, am avut surpriza să citesc în mai multe publicații știrea difuzată de agenția de presă Agerpres IJ: Băsescu, Udrea, Tăriceanu și Savu – declarații ce aduc atingere independenței sistemului judiciar” fără ca în text să fie precizată o sursă oficială a acestor informații.  Am constatat că un comunicat de presă oficial al CSM în legătură cu acest caz a fost public abia în 15 noiembrie 2016, acesta fiind postat pe siteul instituției de către Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media. În finalul comunicatului, se precizează că raportul Inspecţiei Judiciare care a stat la baza informării publice poate fi vizualizat pe site-ul: www.inspectiajudiciara.ro.

Cercetând Raportul CSM, am tras următoarele concluzii pe care înțeleg să le exprim, în virtutea dreptului la apărare și liberă exprimare :

  • A fost întocmit de fapt la solicitarea procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, care s-a adresat Inspecției Judiciare în data de 20 septembrie 2016, la două zile după ce a primit din partea mea sesizarea prin care solicitam DNA – structura centrală să verifice informațiile pe care le-am prezentat despre procurorul Mircea Negulescu.
  • Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, s-a antepronunțat, calificând afirmațiile mele drept “mincinoase și tendențioase” înainte să le verifice și să îmi comunice rezultatele unei anchete interne, așa cum i-am solicitat de mai multe ori.
  • Sensul afirmațiilor mele a fost denaturat, întrucât eu m-am referit la un singur procuror DNA, Mircea Negulescu, și nu la toți procurorii sau la instituție, în ansamblul ei. Este foarte adevărat că acceptarea tacită de catre DNA a practicilor contestabile la care m-am referit este de natură să afecteze imaginea de ansamblu a instituției, ori eu tocmai asupra acestui fenomen am vrut să atrag atenția în mod constant, de-a lungul mai multor intervenții publice.
  • Practic, CSM – Inspecția Judiciară nu a răspuns sub nicio formă la sesizarea privind conținutul înregistrării audio pe care am transmis-o în 18 septembrie și care prezenta metodele recunoscute de procurorul Mircea Negulescu în instrumentarea anchetelor penale, aceasta fiind ulterior publicată și pe blog. Nu exista nici un fel de referire, explicație sau justificare cu privire la investigarea metodelor folosite de procurorul Negulescu în anchetele penale și nici în privința relației cu șeful SRI Prahova. 
  • În raportul care mă vizează, CSM răspunde practic unor dezvăluiri și sesizări publicate de site-ul www.luju.ro, cu privire la activitatea aceluiași procuror Mircea Negulescu, altele decât cele la care eu m-am referit.
  • Paragraful din Raportul CSM – “Afirmaţiile la adresa procurorului în acest caz sunt cu atât  mai grave cu cât, prin rezoluţia nr. … din data de 06.10.2016 a Inspecţiei Judiciare, s-a dispus clasarea sesizării din oficiu cu privire la presupusa abatere disciplinară constând în ” încălcarea dispoziţiilor referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii” întrucât s-a constatat că domnul procuror Mircea Negulescu nu a instrumentat dosarul Direcţiei Naţionale Anticorupţie la care se referă afirmaţiile domnului senator” este lipsit de logică, pentru că afirmațiile mele la adresa procurorului Negulescu au fost făcute în data de 18 septembrie, când nu avem cum să cunosc rezoluția de clasare din 6 octombrie 2016. Aceasta nu mi-a fost comunicată, ci doar a fost inclusă în textul Raportului CSM din 15 noiembrie 2016.
  • Este de neînțeles și discutabil faptul că în ancheta internă pe care spune că a făcut-o, CSM s-a referit strict la texul publicat în data de 18 septembrie, nu și la declarația politică prezentată în plenul Senatului pe 22 iunie, față de care – afirm în continuare – nimeni nu a avut niciun fel de reacție. Altfel spus, din mai multe informații și documente publice pe care le-a avut la dispoziție, CSM le-a selectat și s-a referit doar la cele care ar putut fi interpretate în sensul confirmării și justificării unui atac la justiție, făcând abstracție de toate probele prezentate opiniei publice și pe care nimeni nu le-a contestat.

În data de 16 noiembrie 2016, pe site-ul luju.ro, a fost publicat articolul

MUSAMALIZARE ORDINARA – CSM acuza un senator de subminarea justitiei, mintind ca procurorul DNA Mircea Negulescu nu a instrumentat dosarul mentionat de senator

care demonstrează cu probe faptul că, ancheta realizată de CSM, prin rezoluția că aș fi adus “atingere independenței, prestigiului si credibilității justiției, cu consecința subminării autorității acesteia” reprezintă un prejudiciu de imagine pe care o instituție a statului mi-l aduce, atât ca demnitar în funcție, senator ales al României, cât și în calitate de candidat la alegerile generale din 11 decembrie 2016.

Impactul generat de CSM prin lansarea unor informații de natură a-mi afecta statutul public este cu atât mai semnificativ cu cât instituția nu explică modul în care ar trebui să procedeze orice parlamentar sau cetățean al României dacă deține date pe care le consideră relevante pentru funcționarea unor instituții ale statului. În același timp, CSM induce în rândul opiniei publice ideea că libertatea de exprimare pentru un parlamentar sau un cetățean român poate fi limitată prin proceduri juridice și elemente de conjunctură, care nu sunt justificate și explicate în fața opiniei publice.

 

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Luju.ro – MUSAMALIZARE ORDINARA – CSM acuza un senator de subminarea justitiei, mintind ca procurorul DNA Mircea Negulescu “nu a instrumentat dosarul mentionat de senator”. Iata dovada ca Negulescu a instrumentat dosarul, punand tehnica de ascultare pe prietenul de petreceri. In 2015, Negulescu a emis mandat de supraveghere de 48 ore, a pus microfon pe prietenul Tanase si l-a trimis cu avocata Claudia Tanase, cu care dansa la nunti, la primarul Ploiestiului acasa, la provocare

SURSA: www.luju.ro 

Musamalizare ticaloasa, marca CSM. Inspectia Judiciara si Plenul CSM (pe baza datelor furnizate de Inspectie) si-au permis sa il acuze pe senatorul Daniel Savu ca “a adus atingere independentei, prestigiului si credibilitatii justitiei, cu consecinta subminarii autoritatii acesteia” prin comunicatul de presa din 15 noiembrie 2016, pe motiv ca nu ar fi fost adevarate aspectele dezvaluite la adresa procurorului DNA Ploiesti Mircea Negulescu (autorul dosarului Pointa – Blair), prin sesizare publica pe siteul demnitatului www.danielsavu.ro.

In cuprinsul comunicatului de presa al Plenului CSM s-a acuzat faptul ca senatorul ar fi facut afirmatii neprobate la adresa procurorului Mircea Negulescu, in legatura cu faptul ca acesta ar instrumenta dosare cu incalcarea dispozitiilor referitoare la incompatibilitati si interdictii, “constatand ca dl. procuror Negulescu nu a instrumentat dosarul mentionat in cuprinsul postarii dlui. senator”.

In esenta, senatorul Daniel Savu acuzase in postarile sale din septembrie 2016 faptul ca:

1.Procurorul care a instrumentat cazul Badescu, evident procurorul Mircea Negulescu, accepta santajul ca mod de lucru pentru instrumentarea dosarelor;

2.Procurorul Mircea Negulescu accepta si recunoaste ca are relatii personale/imorale cu persoane implicate in dosarele sale, martori si/sau denuntatori.

3.Relatia personala dintre procurorul Mircea Negulescu si seful SRI Prahova, colonelul Sabin Iancu, depaseste atat limitele legale, cat si cadrul institutional de colaborare SRI-DNA. ”

Gestul CSM la adresa senatorului Daniel Savu este un act de musamalizare si intoxicare a opiniei publice. Un adevarat atentat la adresa unui senator al Romaniei, care si-a facut datoria de a dezvalui aspecte de maxim interes public, fata de care Procurorul General al Romaniei ar trebui sa se autosesizeze si sa declanseze cercetarea penala a autorilor acestei musamalizari.

Iata dovada ca procurorul Mircea Negulescu a instrumentat dosarul fostului primar al Ploiestiului Iulian Badescu, folosindu-se de prietenii lui de pahar.

Lumeajustitiei.ro va prezinta azi dovada ca procurorul Mircea Negulescu a instrumentat dosarul fostului primar al Ploiestiului Iulian Badescu, in pofida minciunii ordinare din comunicatul CSM.

Concret, chiar daca nu procurorul Negulescu a finalizat dosarele fostului primar, acesta a efectuat grosul cercetarilor in 2015, pe cand era procuror la Parchetul Curtii de Apel Ploiesi, a declinat dosarul la DNA Ploiesti, dupa care, ce sa vezi, acesta a ajuns peste noapte procuror la DNA Ploiesti si bagat in toate marile dosare de la aceasta structura teritoriala (Ponta, Blaga etc).

In anul 2014, in dosarul 636/P/2014 al PCA Ploiesti, procurorul Mircea Negulescu a deschis cercetari prealabile impotriva primarului Iulian Badescu in scopul depistarii unor fapte de evaziune fiscala pe firmele primarului Bloom Press SRL si Bipress SRL.

In acest sens, procurorul Negulescu a apelat la un bun prieten al sau Iulian Tanase (casatorit cu avocata Claudia Tanase cu care se dansa la nunti si petreceri).

Atentie la contextul actorilor din aceasta ancheta:

-sotii Iulian si Claudia Tanase erau finii de cununie a nasului Iulian Badescu, primarul Ploiestiului;

-Iulian Tanase a preluat in 2013 de la nasul sau Iulian Badescu, prin cesiune de parti sociale, un ziar local si o marca (“Republicanul”) si mai avea de platit acestuia o datorie de peste 100.000 euro;

-procurorul Mircea Negulescu a participat in iunie 2012 la nunta sotilor Tanase, la care nas a fost primarul Iulian Badescu, fotografiindu-se cu acestia la dans sau in brate;

-intr-un document transmis recent Tribunalului Bucuresti, avocata Claudia Tanase a recunoscut: “Eu si sotul meu suntem prieteni cu familia Mircea si Sonia Negulescu, ne vizitam frecvent, discutam ca intre amici, participam la petreceri” – (vezi facsimil 1)

Fata de aceasta situatie,  noi avem convingerea ca procurorul Mircea Negulescu trebuia sa se abtina si sa nu instrumenteze dosarul privind pe Iulian Badescu.

In pofida ingrengaturilor de prietenie si afaceri de mai sus, care ridicau problema incompatibilitatii magistratului, procurorul Negulescu a efectuat in dosarul 636/P/2014 al PCA Ploiesti, printre altele, urmatoarele acte:

17 martie 2015: a luat declaratie de martor prietenului sau Iulian Tanase in legatura cu primarul Iulian Badescu si sotia acestuia Elena Badescu, in legatura cu afacerile comune dintre familiile Badescu si Tanase. In respectiva declaratie Iulian Tanase a recunoscut ca facea de ani de zile afaceri cu primarul Badescu;

18 martie 2015: a emis Ordonanta prin care a dispus supravegherea video, audio sau prin fotografiere, a familiei Badescu, cu titlu provizoriu pe 48 de ore, cu incepere de la 18.03.2015 ora 13.40 si pana la 20.03.2015 ora 13.40; In paralel, l-a dotat pe Iulian Tanase cu tehnica de interceptare ambientala, incurajandu-l sa aiba discutii cu nasa acestuia Elena Badescu, sotia primarului, despre afacerile lor comune; la discutiile interceptate a participat si avocata Claudia Tanase (partenera de dans a procurorului);

19 martie 2015: a luat o noua declaratie martorului Iulian Tanase, pe care l-a indemnat sa mearga din nou acasa la familia Badescu, la orele 9.00 ale diminetii, si sa discute cu sotia primarului despre dividendele firmelor Bipress SRL si Bloom Press SRL;

19 martie 2015: procurorul Mircea Negulescu a procedat la intocmirea si semnarea procesului verbal de redare a convorbirilor ambientale purtate intre Iulian Tanase, sotia acestuia avocata Claudia Tanase si Elena Badescu (fini si nasa). Acest proces verbal il puteti citi atasat la finalul articolului;

Iata prin urmare suficiente acte de cercetare penala din dosarul 636/P/2014 efectuate de procurorul Mircea Negulescu, care sa fi permis inspectorilor CSM sa constate ca procurorul Negulescu a instrumentat un dosar in care era prieten de petreceri cu partile din dosar, situatie fata de care s-ar fi impus anchetarea sa disciplinara pentru incalcarea interdictiilor privitoare la incompatibilitati.

Inspectia si Plenul CSM au mintit insa opinia publica pentru a-l scoate basma curata pe Negulescu, dezinformand nu doar ca acesta nu ar fi instrumentat acest dosar, dar acuzand in mod fals un senator al Romaniei de “subminarea justitiei”, in plina campanie electorala, fapt ce ar putea diminua sansele acestuia de a fi reales.

Nicio vorbulita despre judecatorul Iulian Dinu de la Tribunalul Prahova

Desi Lumeajustititiei.ro a mediatizat pe larg cazul si a prezentat in premiera fotografii cu procurorul Negulescu dansand la nunta, Inspectia CSM a ignorat total faptul ca si noi am sesizat – prin dezvaluirea jurnalistica – nu doar prezumtiva situatie de incompatibilitate a procurorului Negulescu, ci si cea a judecatorului Iulian Dinu de la Tribunalul Prahova.

In conditiile in care si judecatorul Iulian Dinu a chefuit cu sotia lui la nunta la care nas a fost primarul Iuliasn Badescu. Judecatorul Dinu nu a inteles sa se abtina atunci cand DNA a cerut arestarea primarului Badescu.

In 2 martie 2015 judecatorul Iulian Dinu a emis mandat de perchezitie domiciliara la locuinta suspectului Iulian Badescu pentru 15 zile, iar la 4 martie 2015, acelasi judecator a emis mandat de arestare preventiva pentru 30 de zile pentru Iulian Badescu, uitand ca cel pe care l-a arestat era taman nasul de la nunta la care a participat impreuna cu sotia sa. In urma arestarii, primarul Iulian Badescu a fost silit sa demisioneze din functie, desi mai avea mandat pana in 2016. In timp ce primarul era arestat, sotii Tanase au radiat firma de pe care aveau sa ii plateasca acestuia peste 100.000 euro datorie…

La inchiderea editiei, oficialii Inspectiei Judiciare ne-au raspuns ca inspectorii care au clasat sesizarea din oficiu (pe care chipurile au facut-o dupa semnalarile senatorului Daniel Savu) sunt doamnele procuror Adriana Pampu Romanescu si Mihaela Focica. Bravo,  doamnelor procuror!

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Echipa PRU pentru Prahova

3

Tandemul Daniel Savu (Senat) – Ion Eparu (Camera Deputaților), în deschiderea listelor de candidați pentru alegerile parlamentare, este propunerea cu care Partidul România Unită se prezintă în fața alegătorilor din Prahova. Alături de ceilalți colegi din PRU Prahova, susținem o campanie bazată pe adevăr și respectarea legii. În ultima lună v-am informat cu privire la prioritățile pe care PRU le va promova în viitorul mandat prin reprezentanții săi în Parlament, vom face acest lucru și în continuare !

Împreună cu toți românii patrioți care vor să ni se alăture, vrem să construim și să consolidăm mișcarea națională în România. Naționalismul a devenit deja un reper care își dovedește tot mai mult utilitatea și oportunitatea, pentru a realiza un echilibru între forțele politice reprezentate în Parlament. Partidul România Unită își asumă să devină acest liant pentru a susține interesele românilor în țara lor, obiectiv care va fi îndeplinit și prin nominalizarea lui Victor Ponta ca viitor premier al României.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Cine mai are grijă de români

Scandalul majorărilor de salarii în sănătate și educație, tocmai pentru că este intens folosit electoral, nu va ajuta în realitate cu nimic interesele românilor care au nevoie, pe drept cuvânt, de venituri mai mari.

Este evident faptul că aplicabilitatea legii va depinde exclusiv de rezultatul alegerilor din decembrie, ceea ce în mod normal și corect n-ar fi trebuit să se întâmple, dacă veniturile angajaților din sănătate și educație ar fi fost puse mai presus de prioritățile acelor politicieni care acum se ceartă, pentru că tot suntem în campanie electorală.

Primul în această categorie este premierul Dacian Cioloș, care dovedește încă o dată că habar n-are de ce vor românii, de ce au nevoie, și în general care sunt problemele lor. Este un premier rupt total de România, care conduce așa cum i se dictează și culmea, vrea să o facă în continuare. Faptul că după un an de guvernare, Dacian Cioloș își pune problema că majorările de salarii în sănătate și educație pun în pericol legea salarizării pe care ar fi trebuit să o adopte în urmă cu 10 luni, este nu doar o dovadă de incompetență, ci și de ipocrizie și cinism.

Nici până astăzi n-am înțeles de ce PSD, care avea legea salariării lăsată la cheie de fostul Guvern Ponta, nu a promovat-o ca inițiativă legislativă în Parlament. PSD își folosește în schimb majoritatea pentru a vota corecturile necesare la salarii în ultima zi de plen a mandatului, după ce un an de zile a făcut un balet greu de înțeles cu tehnocrații. Ba i-au criticat, ba i-au contestat, dar nici gând să îi schimbe din funcție.

Moțiunea de cenzură inițiată de Partidul România Unită, dacă ar fi fost susținută de PSD, ar fi împiedicat atacul guvernamental la interesele românilor, la care asistăm în prezent.

Despre PNL, ce-ar mai fi de spus? Ați văzut vreodată liberali care să lupte pentru venituri mai mari destinate categoriilor defavorizate de angajați ? Ei sunt foarte buni la declarații, replici politice și ceva scandal, însă numai atunci când impactul public merită efortul.

Întrebarea care se pune este ce câștigă românii din acest scandal politic. Deocamdată nimic, deși marile partide încearcă fiecare să transforme majorarea de salarii într-un argument electoral. În realitate însă, întregul context este exemplificarea clară a faptului că în prezent, interesele angajatului român devin importante în funcție de interesele partidelor mari. De aceea, mișcarea națională din România, ce are ca scop să realizeze un echilibru între forțele politice reprezentate în Parlament, devine un reper care își dovedește tot mai mult utilitatea și oportunitatea.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Anul negru al României

Astăzi se împlinește un an de la plecarea din funcție a Guvernului Ponta. Un an de tensiuni și nesiguranță pentru români, un an în care țara a fost condusă prin decizii din exterior, iar interesele României au fost ignorate. Dincolo de tensiunile politice, manipularea străzii, presiunile pentru schimbarea regimului politic din România și strategiile care au dus practic la anularea votului din 2012, istoria este cea care va demonstra cât bine a făcut Ponta poporului român, care vor fi consecințele negative ale experienței tehnocrate la guvernarea României și cine se face responsabil pentru asta.

După un an, este important să fim conștienți de faptul că avem nevoie să revenim la normalitate și să vrem cu adevărat acest lucru. Trebuie să punem interesele noastre mai presus de orice, să ne facem ordine în țară și să alegem lideri care țin cu românii. Partidul România Unită susține nominalizarea lui Victor Ponta pentru un nou mandat de premier, acesta fiind sigurul exemplu benefic României pe care îl putem da.

Pentru ca acest obiectiv să se concretizeze, este mai necesar ca oricând ca și PSD să ia o decizie din acest punct de vedere, să lase orgoliile personale de-o parte și să își asume binele colectiv, mai presus de conjuncturi sau interese politice. Bilanțul pe care îl facem astăzi despre un an negru pentru România îi obligă pe liderii social-democrați să își asume această responsabilitate și să anunțe susținerea pentru Victor Ponta pentru un nou mandat la Palatul Victoria.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Dacian Cioloș, minciuna la rang guvernamental

Cum să te anunțe oficial liberalii că vei fi premierul lor și tu să susții în continuare că ești independent…

Cum să mai spui că ești primul ministru al unui guvern tehnocrat, când tu faci deja liste scurte cu miniștrii actuali, care te vor urma în viitoarea structură politică a Executivului…

Cum să conduci România catastrofal timp de un an, să vrei să mergi mai departe în aceeași funcție și să crezi că simpla etichetă și susținere politică îți pot da iluzia unui nivel de competență ! Nu, LIPSA DE COMPETENȚĂ este clară, dovedită, n-are cum să fie schimbată doar cu o siglă de partid !

Vei rămâne același premier al președintelui, al Bruxelles-ului, al PNL-ului, al lui Soros, al lui Nicușor Dan, dar al poporului român, niciodată !

Și dacă mai adăugăm aici și ipocrizia de tip “m-am ținut de cuvânt, am rămas independent”, avem tabloul perfect al minciunii de tip PDL, pe care doar Traian Băsescu a mai reușit să o aducă la nivel de artă.

Asta ne așteaptă după 11 decembrie, dacă românii cu drag de România nu fac front comun ! Avem în față, din nou, o coaliție toxică, antinațională, care pregătește o guvernare toxică, ce va pune în pericol viitorul României, așa cum a dovedit deja că este în stare să o facă, în anul care tocmai se încheie !

Liviu Dragnea și PSD-ul au datoria să se trezească la realitate și să nominalizeze alternativa la Cioloș și Soros ! Noi, la Partidul România Unită susținem în continuare cu tărie că Victor Ponta este premierul pe care România profundă are nevoie ! Stânga românească trebuie să-l nominalizeze oficial, pentru că românii care merg la vot au nevoie de această speranță !

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

România pe pilot automat. Tehnocrații se înghesuie în politică

Impresionant de lungă este lista miniștrilor și secretarilor de stat din așa-zisul guvern tehnocrat care și-au dat demisiile pentru a se regăsi pe listele de candidați ale PNL și partidului lui Soroș (USR). Aflăm astfel că, după un an de guvernare dezastruoasă, am fost conduși de politicieni ascunși în blană de tehnocrați care, după ce și-au dovedit incompetența, își dezvăluie acum adevărata față.

Este chiar mai rău decât dacă s-ar fi întors PDL-ul la guvernare pentru că, spre deosebire de Iohannis care îi susține necondiționat, implicându-se pe față în campanie, Băsescu măcar își sancționa singur incompetenții care depășeau limitele de prostie.

Asistăm la o strategie pe care merită să o urmărim cu atenție, pentru a-i înțelege scopul evident de manipulare publică… Așa cum în urmă cu un an auzeam doar “să vină tehnocrații să scoatem țara din impas și să terminăm cu politicienii”, astăzi, după una dintre cele mai proaste perioade din istoria României, când țara a mers pe pilot automat pentru că nu a avut cine să o conducă, aflăm că “trebuie să schimbăm clasa politică”, culmea, cu aceiași oameni care timp de un an au demonstrat că nu sunt în stare de nimic.

Scopul final este depersonalizarea viitorului Parlament, astfel încât politicienii care spun lucrurilor pe nume, cei care spun românilor adevărul, să nu mai aibă cadrul liber de exprimare, să nu mai poată răsturna planurile pentru puterea absolută.

“Parlamentul meu” înseamnă de fapt transformarea celui mai important for de dezbatere din România într-o masă de manevră, compusă din politicieni care știu să spună doar “da” sau „nu”.

Atenție, România, tehnocrații vor să intre în politică pentru că le place foarte mult puterea, chiar dacă la guvernare n-au fost în stare să facă nimic !

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr