Declaraţie senator Daniel Savu pentru Radio România Actualităţi, 7 septembrie 2010
(click play pe butonul verde pentru fisierul audio)
Crizele de nervi prezidenţiale, urmate de agresiuni fizice care vin destul de repede după enervarea din PD-L, vezi cazul Sever Voinescu, ne fac să ne gândim cât timp ne vom mai putea permite să ne criticăm preşedintele. Adică să îi spunem ce avem pe suflet, fără să luăm în consideraţie că există riscul să ne tragă una peste faţă sau să fim imobilizaţi imediat de SPP.
Este foarte interesant cum, încet-încet, încep să apară mărturii ale agresiunilor fizice sau verbale, al căror autor a fost preşedintele Traian Băsescu. Ieri – avocatul care spune că a încasat-o la Neptun, astăzi l-am văzut la televizor pe Doru Giugula, fost preşedinte al Consiliului General al Capitalei, care a povestit cum Băsescu, pe vremea când era primar, „mă chema lângă el, îmi punea mâna la gură şi mă scuipa în ureche”.
Incredibil cum cineva poate să se preteze la aşa ceva…Încep să se cam adune exemplele şi greu de crezut că s-au trezit acum să mintă toţi, la unison. Pentru că se îngroaşă situaţia, preşedintele riscând să convingă pe toată lumea că poate fi imprevizibil atunci când se enervează, a intrat în acţiune aparatul de manipulare.
Astăzi am asistat la episodul decredibilizării avocatului, despre care SPP-ul spune că ar fi fost beat. Şi chiar dacă ar fi fost aşa, ce-i cu asta ? Este primul beţiv din România care îi zice ceva de dulce preşedintelui ? Preşedintele de ce l-a băgat în seamă, de ce nu şi-a continuat drumul ?
E grea meseria de preşedinte şi nu oricine are nervii suficient de tari să îşi facă datoria din acest punct de vedere. De aici, ajungem la o dilemă care este foarte grav că a început să ne preocupe :
Preşedintele are dreptul să agreseze, fizic sau verbal, un cetăţean român care îi cere socoteală, chiar dacă acesta se află sub influenţa alcoolului ?
Probabil că Sever Voinescu s-a enervat rău de tot când s-a văzut la televizor şi în ziare cu cabinetul parlamentar transformat în depozit de cartofi. Pentru un tip care se vrea intelectual, strateg, reformist, unul care vorbeşte despre prostiile din partidul lui cu riscul de a intra în dizgraţie, o etichetă ca asta, “deputatul – cartof”, îl deranjează de la cugetările despre lume, viaţă, partid şi Traian Băsescu, evident.
Ce n-am înţeles eu, deşi am urmărit atent rostogolirea firavă a subiectului, este dacă Sever Voinescu s-a enervat pentru că a fost prins de ziarişti cu cartofii la cabinet sau pentru că nimeni de la PD-L Prahova nu s-a deranjat să-i ceară voie sau măcar să-l anunţe atunci când a început operaţiunea de încărcare-descărcare şi distribuire a sacilor.
Am urmărit şi cum a fost perceput în timp gestul deputatului. Mulţi ploieşteni sunt indignaţi că se mai gândeşte cineva să le cumpere voturile, în timp ce la nivel oficial – “e singurul care face asta ?”.
Oricum ar fi, ca senator în colegiul care se suprapune peste cel al deputatului PD-L Sever Voinescu, în zona de sud a oraşului, am o foarte mare problemă să îl mai recunosc pe acesta ca parlamentar de Ploieşti, chiar şi adversar politic. Poate să facă filosofii scumpe sau ieftine câte vrea la Bucureşti, din punctul meu de vedere, la Ploieşti nu este decât “deputatul-cartof”, cu un standard de comportament sub nivelul acceptabil.
Vă spun sincer, când am urmărit ştirile despre cartofii lui Sever Voinescu, m-am gândit la John Eparu, care a candidat pe acelaşi colegiu de deputat şi a pierdut în faţa lui Voinescu. Nu cred că există cineva care să-şi imagineze măcar că profesorul Eparu ar fi acceptat vreodată să-şi transforme cabinetul în depozit de cartofi sau să facă un gest similar. Aşa ceva ar fi fost imposibil. După doi ani, concluzia este că unul a pierdut alegerile cu programe şi bătând străzile în lung şi-n lat, altul le-a câştigat cu cartofi, cu cozonaci, cu pui congelaţi, cu sticla de vin şi cu multă emfază.
De ce spun asta ? În ştirile prezentate la televizor, am văzut că ploieştenii care locuiesc în zona Jianu, acolo unde se află şi cabinetul parlamentar al lui Sever Voinescu, erau oarecum obişnuiţi cu distribuţia de produse, ceea ce înseamnă că episodul cu cartofii nu a fost singular, oamenii ştiau foarte bine obiceiurile locului .
Pe de altă parte, nici explicaţiile lui Sever Voinescu n-au fost consecvente. Asta înseamnă că “operaţiunea-cartofii”, urmată probabil de “operaţiunea-ceapa”, aşa cum scriu ziariştii, se încadrează în categoria acţiunilor “pe tăcute” ale PD-L, pentru care nu erau pregătite declaraţii oficiale. Nu s-au mai gândit cum vor minţi, pentru că nu-şi imaginau că va avea cineva tupeul să îi ia la întrebări.
Ca dovadă, imediat după declanşarea scandalului, luat pe nepregătite, Sever Voinescu a spus că a distribuit cartofii pentru membrii PD-L .
După o săptămână, Voinescu a uitat ce a spus prima dată şi a schimbat explicaţia: “Organizaţia PDL Prahova a decis organizarea unui program de ajutorare cu acest gen de alimente a unor oameni aflaţi într-o situaţie materială mai strânsă”.
Nici vorbă de membrii PD-L, ceea ce înseamnă deja mită electorală, recunoscută şi asumată, în pregătirea alegerilor anticipate preconizate pentru anul viitor.
După trei zile de la producerea tragediei din Maternitatea Giuleşti, abia astăzi preşedintele Băsescu a considerat că trebuie să îşi exprime regretul şi să transmită condoleanţe familiilor bebeluşilor. Este extrem de târziu pentru o minimă reacţie din partea şefului statului.
În spatele sentimentelor tardive de compasiune, preşedintele vorbeşte însă despre stoparea risipei din sistemul sanitar, ca şi cum aceasta ar fi trebuit să fie o prioritate pentru altcineva în ultimii şase ani, şi nu pentru el.
O nouă tragedie peste care preşedintele trece cu ipocrizie …
Probabil că la Videanu mai rămăseseră ceva stocuri de borduri şi de aceea era interesant de văzut în ţară, pe unde mai sunt nişte bani de cheltuit. Aşa a apărut Ploieştiul pe harta primăriilor portocalii care, dacă n-au cotizat cum trebuie la “Marea Borduriadă”, s-au văzut obligate să-şi facă acum datoria faţă de partid şi de stat, chiar dacă abia mai găsesc câte ceva în sacul bugetului pentru investiţii.
După cum aţi văzut în toată zona de la Catedrală până în Piaţa “Mihai Viteazu”, primarul Ploieştiului s-a executat rapid. Deşi mai mulţi ploieşteni şi-au manifestat indignarea, bordurile se schimbă într-un ritm incredibil, cu o mobilizare de oameni şi utilaje pe care nu prea am mai văzut-o la alte proiecte de interes public din oraş. În schimb, la doi paşi de şantierul cu borduri, coşurile de gunoi sunt revărsate, iar o parte din amenajările de pe trotuare, distruse. Dar asta oricum nu interesează pe nimeni.
Fotografiile de mai jos demonstrează că nu există diferenţe evidente între bordurile vechi şi cele noi. De aceea, n-am înţeles de ce a fost necesar ca ele să fie schimbate, inclusiv cele din rondul de la Catedrală care aveau şi semnalizatoare rutiere pe timp de noapte. I-am întrebat şi pe consilierii locali PSD dacă ştiu ceva despre această “investiţie”, de ce se schimbă bordurile, cine se ocupă de operaţiune şi pe ce bani …Nimeni nu ştie nimic, pentru că “Borduriada de Ploieşti” a fost decisă de actuala administraţie PD-L care s-a învăţat să nu dea socoteală nimănui pentru ceea ce face.
Mâine, la şedinţa de Consiliu Local, consilierii locali PSD îl vor întreba pe primar de ce se schimbă totuşi bordurile de pe Bulevardul Republicii, care este oportunitatea acestei investiţii. Sper ca prin intermediul lor să putem avea un răspuns prompt, dacă nu cumva primarul Ploieştiului se va eschiva şi va spune că urmează să prezinte explicaţii scrise peste o lună, aşa cum face de obicei.
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Ştiu foarte bine că scandalul din interiorul PD-L, asezonat pe alocuri cu crize de nervi bine ţintite, nu are cum să vă crească salariile la loc şi nici cum să reducă preţurile din magazine la un nivel decent. Atmosfera de contestare a liderului formal, Emil Boc, spune însă foarte mult despre rezistenţa în continuă scădere a formaţiunii politice care v-a tot minţit de câţiva ani.
Asta este o veste bună, pentru că la moţiunea de cenzură din toamnă sunt şanse din ce în ce mai mari ca partidul incompetenţilor să fie tras pe dreapta. Parlamentarii lor se vor gândi până la urmă, în mod sigur, că mai bine fac ce le dictează conştiinţa, decât să fie supuşi înjurăturilor publice. Nu cred că va fi la fel şi cu “ploieştenii” Roberta Anastase şi Sever Voinescu, ultimii talibani ai PD-L, însă asta este deja o altă poveste…
De ce scriu despre acest subiect …. Aveţi la dispoziţie o vară întreagă să analizaţi faptele celor pe care i-aţi votat, pentru că anul viitor vă vor bate din nou la uşă. Nu este deloc prea devreme să faceţi această analiză, pentru că unii tocmai pe asta mizează – că veţi uita !
