Daniel Savu, de vorbã cu ploieştenii

Povestea cu “numele Băsescu deschide multe uşi” mi se pare umilitoare şi jenantă chiar pentru Elena Băsescu, prima care ar trebui să îşi dea seama că reprezentarea României nu poate fi un exerciţiu electoral al numelui sau un moft de sezon.

Remarcaţi, vă rog, că în interiorul tuturor partidelor se duce o luptă acerbă pentru un loc eligibil pe listele pentru Parlamentul European. Candidaţii sunt pregătiţi profesional şi au experienţa necesară în Europa, prezintă proiecte, idei, susţin curente politice, intră într-o onorantă competiţie a capacităţilor intelectuale şi încearcă să demonstreze că ştiu să reprezinte România.

Elena Băsescu cu cine intră în competitie ? Cine îi evaluează competenţele ? Cum ne demonstrează ea că este capabilă să reprezinte România ? Cu ce proiect politic s-a prezentat în faţa românilor Elena Băsescu, pentru a-şi câştiga votul ? Putem face o comparaţie între Elena Băsescu şi Renate Weber, spre exemplu ? (Am ales intenţionat un europarlamentar liberal).

Elena Băsescu ne-a oferit doar o demonstraţie a obedienţei de care se bucură în România, tatăl ei !

În realitate, se întâmplă aşa : organizaţiile de tineret ale PD-L din toată ţara se întrec în a raporta un număr cât mai mare de semnături pentru Elena, cu speranţa că se vor bucura de atenţie şi firimituri de la centru. Numele Băsescu a ajuns să stârnească pasiuni, fapt ce riscă să ducă alegerile europarlamentare în derizoriu, pentru că vom avea o masă critică de alegători care vor vota mai mult numele şi mai puţin competenţele. În contextul unei prezenţe scăzute la urne, fiecare vot îşi va avea importanţa lui !

Din punctul meu de vedere, este revoltător că pentru aceste alegeri, care vor contura cartea de vizită a României în Europa, încep să se pună la punct “reţelele” de partid, care lucrează nu tocmai onorabil. Miza este numele Băsescu ! Riscăm să rezulte de aici reprezentarea României printr-un candidat independent, incapabil profesional să îşi facă treaba !

Aştept chiar şi cea mai elementară demonstraţie că nu este corect ceea ce spun !

Dacă informaţiile din presă sunt corecte, pentru că un CV oficial al primarului n-am găsit nici măcar pe site-ul instituţiei pe care o reprezintă, Andrei Volosevici împlineşte astăzi 33 de ani. Cifră rotundă, vârsta tuturor posibilităţilor …

De aceea, sper să nu uite promisiunea pe care, în urmă cu un an, a făcut-o ploieştenilor născuţi în aceeaşi zi cu el. Andrei Volosevici a spus atunci că, dacă va fi primar, va oferi tuturor ploieştenilor născuţi pe 26 martie, câte un tort şi o sticlă de şampanie, aşa cum a făcut în martie 2008, când – este adevărat – se afla în campanie electorală.

Dacă toţi cei care pleacă dezamăgiţi şi disperaţi dintr-un spital, indiferent care ar fi acela, ar povesti tragediile prin care trec, poate că lucrurile s-ar putea schimba. Sistemul medical ar putea reacţiona altfel, pacienţii ar avea alte aşteptări…

Nu vorbim aici despre diagnostice corecte sau greşite, diferite specializări medicale, rea-voinţă sau alte justificări de acest gen. Nu vorbim nici măcar despre Colegiul Medicilor, pentru că – este o părere personală – asociaţiile profesionale din România nu sunt eficiente.

Dacă însă responsabili din sistemul medical, din Ploieşti sau de oriunde, de la asistentă până la manager sau director, vor citi această scrisoare sau altcineva le va povesti despre ceea ce scrie un pensionar de 76 de ani, nu cred că vor rămâne chiar indiferenţi.

În primul rând, alegătorul care se uită la televizor ar fi înţeles că preşedintele ştie foarte bine despre români că nu trăiesc bine. Pare că este pe deplin conştient de acest lucru de 5 ani şi, de fiecare dată când apare public, nu pierde ocazia să îi arate cu degetul pe vinovaţi : fostul Guvern (numai cel din ultimii 2 ani, nu şi cel din perioada în care PD-L s-a aflat la guvernare), politicienii în general, partidele politice care îşi promoveză clientela sau oricine altcineva.

Traian Băsescu nu este niciodată responsabil sau vinovat pentru nimic. El îi demască întotdeauna pe cei care au călcat strâmb sau nu şi-au făcut treaba, în funcţie de conjuncturi sau cât de mult îl deranjează. Mă întreb de ce, nici măcar acum, pe el nu îl întreabă nimeni ce a făcut concret de când a devenit primul om în stat.

Pentru alegătorul care s-a uitat la televizor, discursul prezidenţial a oferit şi alternative, însă cu substrat electoral. Astfel, românii au aflat de la preşedinte că este nevoie de reforma sistemului sanitar, iar ministrul PSD a fost somat să o facă… De ce nu s-a mişcat nimic pînă acum la acest capitol, putem doar să ne întrebăm fiecare la noi acasă.

Preşedintele a mai spus că este nevoie de relaxarea condiţiilor de creditare la bănci, idee care românului iar îi este pe plac. Ce mai contează că preşedintele statului, oricum s-ar numi el, n-are pârghii directe să influenţeze creditarea!
Un astfel de mesaj dă foarte bine la public.

În plină criză, “efortul de solidaritate trebuie să îi ţintească pe cei mai expuşi “, “este nevoie de simplificarea sistemului de taxe şi impozite”… Nu sună bine ?

“Lipsa de reforme din ultimii 2 ani o plăteşte populaţia acum!”
Cu alte cuvinte, ăia sunt de vină, nu eu !

În Parlament însă, spre deosebire de alte discursuri prezidenţiale, de data aceasta Traian Băsescu nu a mai electrizat nimeni. Lipsa totală de entuziasm şi încredere că, printr-un discurs de acest fel, preşedintele mai poate să influenţeze ceva, a fost spartă de un moment cu totul penibil. Nu ştiu dacă s-a văzut la televizor, însă în sala de plen a produs zâmbete dar şi feţe portocalii, ceva mai încruntate.

Traian Băsescu termină discursul şi mulţumeşte sălii. Se întoarce la locul lui, moment în care preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, intră brusc în ordinea de zi a şedinţei.

Băsescu aşteaptă câteva momente uluit să i se dea prilejul să plece din sală.
Nimic. Caută totusi o soluţie să îşi facă o ieşire cât de cât de preşedinte. Degeaba, Roberta Anastase nu se prinde că ar trebui să dea o pauză şi să asigure astfel preşedintelui şi Guvernului o retragere corectă.
Lucrările continuă, Băsescu se încruntă şi nu ştie ce să facă, până când, la un moment dat, se ridică pur şi simplu, întoarce spatele sălii şi pleacă.
După el, întreg Guvernul şi armata de consilieri.

Uităm însă de unde am plecat.
Uităm de “Să trăiţi bine !” şi de efectele lui !
După aproape 5 ani în care Traian Băsescu a fost preşedintele României, puteţi să vă amintiţi o singură promisiune electorală prin care omul Traian Băsescu a reuşit să vă convigă şi s-a îndeplinit în acest mandat ?
Mai vorbeşte cineva despre realizările şi nerealizările preşedintelui ?

Cred că a venit momentul să tragem linie şi să vedem ce a făcut actualul preşedinte pentru români şi numai din acest punct de vedere să îl considerăm candidat de drept pentru un nou mandat.