La Mulţi Ani !
miercuri, decembrie 30th, 2009ABBA-The Winner Takes It All
ABBA-The Winner Takes It All
Cel mai important câştig al anului 2009 a fost reprezentat de oamenii pe care am avut ocazia să îi cunosc sau să îi redescopăr. Oameni obişnuiţi, conştienţi că politicul mai mult îi afectează decât să îi ajute, au venit pur şi simplu să pună umărul pentru schimbare, fără să ceară nimic în schimb. Ei sunt cei care vor rămâne până la urmă, oricât de complicat ar fi.
Reacţiile lor faţă de acele evenimente toxice ale anului 2009, care ne-au jignit inteligenţa, sunt cea mai bună dovadă că îndoctrinarea şi fanatismul nu pot fi extinse mai mult de-atât…
Stiu, unii veţi spune că sunt optimist….
Rămâne să le vedem împreună reacţiile. Pe măsură ce ne îndepărtăm de patimile electorale din acest an, tot mai mulţi sunt cei care îşi dau seama că tăcerea îi costă liniştea şi bunăstarea personală. Nu-şi permit să le mai fie silă şi sunt convins că vor demonstra asta începând din 2010.
Un alt mare câştig al anului 2009 a fost acela că partenerii sau coechipierii de conjunctură ne-au ajutat să ne dăm seama repede, chiar foarte repede, pe cine ne putem baza şi pe cine nu. Au făcut curat singuri şi, trebuie să recunoaşteţi, situaţiile de acest fel sunt contorizate la “ce am câştigat”.
Am pierdut însă încrederea că omul cinstit poate învinge doar prin faptul că este cinstit. Cinstea s-a ieftinit în anul de graţie 2009. Ştim a cui e vina, dar nu ne foloseşte la nimic doar simplul fapt că putem arăta vinovatul cu degetul.
Ca să punem reperele la locul lor, avem nevoie să ne reinventăm. Unii şi-au dat seama de asta şi s-au repliat rapid, alţii vorbesc în continuare despre vremurile de altădată.
Cum faci să restructurezi un sistem prea blocat în concepţiile lui ?
Cine pleacă, cine rămâne, cine rezistă, cine înţelege, cine acceptă, cine se poate adapta la reguli noi şi care sunt acelea ?
Un nou început, la care ne gândim şi de care avem foarte multă nevoie, devine astfel provocarea anului 2010.
La mulţi ani !
Macchu Picchu Peru – El Condor Pasa
Ce vedeţi că se întâmplă în aceste zile nu sunt decât primii paşi spre dictatura pe care şi-o doreşte preşedintele aflat la al doilea mandat. Miza este destrămarea sau cel puţin slăbirea opoziţiei, prin aceeaşi metodă cu care ne-am obişnuit de 5 ani încoace: scandalul. Şi chiar dacă nu există în realitate motive de scandal, acestea sunt inventate, provocate sau întreţinute. Dacă nici aşa nu se poate, se cumpără oameni la bucată.
Scopul PD-L este să menţină în stare de funcţionare sistemul de fraudă electorală, singurul argument care îi permite să guverneze în prezent. De aceea, dacă în România nu va exista o opoziţie foarte puternică, nu vom reuşi să schimbăm acele legi electorale prin care maşina infernală de cumpărat voturi să poată fi dezmembrată.
Nu e prima dată când o spun, dar o repet de câte ori faptele mă obligă ! Rămân să închid lumina la PSD, indiferent de cine mai pleacă sau de cine mai vine. Este un principiu de viaţă !
M-au sunat aseară jurnalişti din presa locală să mă întrebe cum comentez plecarea celor doi parlamentari PSD din Prahova. N-am ştiut că vor să plece, este decizia lor. N-am vrut să spun vorbe grele despre niciunul dintre ei, chiar dacă este arhicunoscută opinia mea despre cei care pleacă dintr-un partid, indiferent de motiv sau de proiectele ulterioare.
“Normal ar fi fost să-şi motiveze gestul atât în faţa electoratului, cât şi a partidului. Sunt surprins că nu au discutat cu colegii. Eu am aflat de la Mircea Geoană. Ar trebui să existe o analiză, să vedem dacă, probabil, avem de-a face cu o acţiune cu premeditare şi dacă, nu cumva, acest lucru ar fi afectat şi rezultatul de la alegerile prezidenţiale pe colegiile de care s-au ocupat cei doi. Ţurea a apărut în Prahova recent şi ar trebui să fie învăţătură de minte pentru cei care stabilesc candidaturile”.
Aceasta a fost declaraţia mea aseară.
Astăzi mai pot adăuga doar “Ce-am avut şi ce-am pierdut…. „
Cred că nu este momentul să analizăm rezultatele alegerilor prezidenţiale, deşi mulţi teoreticieni s-ar aştepta la asta. Când ai de-a face cu încălcarea legii la nivel naţional, prin fraudă premeditată, sistematică şi generalizată, nu mai poate fi vorba despre cine a câştigat alegerile prezidenţiale şi care sunt cauzele ce l-au obligat pe celălalt candidat să-şi recunoască înfrângerea.
Cu cât conştientizăm mai repede că nu s-a mai întâmplat niciodată din 1989 şi până în prezent ca rezultatul unui scrutin electoral să fie în asemenea măsură viciat, cu atât va fi mai simplu să aşteptăm rezultatul final dat de Curtea Constituţională, oricare ar fi acela. Până atunci, probele că s-a furat la vot, aşa cum au apărut ele în urma procesului electoral, sunt singurele elemente care rămân. Important este ce ştim să facem cu ele!