Udrea, şah la Băsescu. Ce se întâmplă când Elena Udrea îşi pierde răbdarea în spatele gratiilor …

…echipa ei de comunicare începe să scrie pe facebook mesaje ce conţin acel tip de avertisment pe care Băsescu nu l-ar vrea sub nicio formă în spaţiul public. Într-o colaborare tacită cu avocaţii ce s-au dovedit uneori chiar mai performanţi decât procurorii, cei care comunică în locul Elenei Udrea vorbesc ţintit, pentru prima dată, despre celebra şedinţă de Guvern prezidată de Băsescu, în cadrul căreia s-a aprobat organizarea evenimentului Gala “Bute”.

Iar mutările-cheie ale jocului de şah, de data asta exprimate foarte clar, atacă exact ce nu s-a spus până acum :

• Dacă tot Guvernul Boc a fost de acord, de ce doar Udrea este în spatele gratiilor ?
• Dacă Băsescu s-a deplasat personal, pentru ca prin propria prezenţă să dea greutate oricărui proiect iniţiat de “protejata” sa, Băsescu de ce să nu aibă acum nimic de spus?
• Dacă şi Ruxandra Dragomir crede că Băsescu ar fi putut face mai mult pentru eliberarea Elenei Udrea, atunci de ce să nu fie obligat să o facă ?

Ca urmare, înaintea denunţurilor pe care Udrea a înţeles că într-un final va trebui să le scrie, pentru că nu are nicio altă soluţie de libertate, ne putem aştepta ca însuşi Traian Băsescu să fie chemat ca martor în dosarul Gala “Bute”. Dacă în paralel vor fi chemaţi şi alţi miniştri din Guvernul Boc, ce credeţi, vor spune că i-au aprobat proiectul Elenei Udrea datorită prezenţei lui Traian Băsescu în şedinţa de Guvern şi influenţei pe care acesta o exercita la momentul respectiv ?

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Despre votul din Senat împotriva arestării lui Şova

Cea mai importantă întrebare (retorică) pe care cred că trebuie să o lansez după reacţiile şi comentariile din ultimele zile este ce rezultat ar fi avut votul din Senat dacă n-am fi ştiut că este vorba despre senatorul PSD Dan Şova sau, în februarie 2015, despre senatorul PNL Varujan Vosganian, când urmărirea sa penală, la cererea DIICOT, a fost respinsă? Cum ar fi votat fiecare senator dacă ar fi fost pus în situaţia să îşi bazeze decizia doar pe probele aflate în dosarele parlamentarilor vizaţi de anchete penale, fără niciun fel de influenţă politică, nici de nume, nici de partid ?

Eu am votat cu convingerea că am fost trimis în Senat în primul rând ca să gândesc şi să judec drept, pe baza faptelor şi nu a numelor, fără niciun fel de presiuni ale procurorilor. Nici măcar din partea partidului meu astfel de tentative nu au existat, pentru niciunul dintre senatorii PSD faţă de care s-a cerut începerea urmăririi penale sau arestarea. Din start, sunt pentru urmărirea penală a oricărui parlamentar, astfel încât acesta să se poată apăra în justiţie. Când însă trebuie să votez pentru privarea de libertate a unui om, aşa cum a fost cazul Şova, o analiză este necesară.

Nu scriu aceste rânduri ca să mă justific, ci ca să explic că votul, în opinia mea, nu este un mecanism prestabilit şi tehnic, de ridicare a mâinii sau de introdus bilele în urnă, potrivit unor directive. Votul trebuie în primul rând gândit, şi din acest punct de vedere am conştiinţa împăcată că am votat corect, nu politic.

În mod deliberat nu mă refer aici la controversele privind obţinerea numărului minim de voturi necesar pentru arestarea unui parlamentar. Cred că nu acesta este sensul dezbaterii. Importantă este logica din spatele fiecărei decizii, prezumţia de bunăcredinţă care trebuie să prevaleze, şi nu circul politic.

O explicaţie tehnică şi juridică privind modul în care senatorii NU pot fi controlaţi sau obligaţi să voteze într-un sens sau altul puteţi găsi accesând analiza unui grup de bloggeri politici români.

Pentru evaluarea corectă a consecinţelor votului din Senat, atât în cazul Şova, cât şi în cazul Vosganian, trebuie precizat că nu se poate vorbi despre blocarea justiţiei. Procurorul-şef interimar al DIICOT a spus foarte clar că urmărirea penală va continua totuşi în dosarul Vosganian, prin expertize financiar-contabile dispuse de procuror, în timp ce Şova a declarat singur că vrea să îşi dovedească nevinovăţia în faţa instanţei de judecată, unde va ajunge oricum, însă fără cătuşe. Deci cei doi nu au scăpat din oficiu de aplicarea legii pentru faptele de care sunt acuzaţi.

Vreau să vă prezint şi un caz cu totul special, al senatorului Ecaterina Andronescu. În noiembrie 2014, Senatul a avizat urmărirea penală cerută de DNA în cazul Andronescu, pentru abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani, în dosarul Microsoft. Însă după prima audiere, senatorul Andronescu a rămas doar cu suspiciunea de abuz în serviciu, fără alte explicaţii. În această situaţie, cine răspunde pentru gravele prejudicii de imagine aduse doamnei senator, confirmate inclusiv prin votul din plenul Senatului ?

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Apel către miniştrii PSD: comunicaţi şi prezentaţi explicaţii opiniei publice!

Apelul meu nu reprezintă nicidecum o generalizare, pentru că există miniştri care au o prezenţă publică eficientă şi recunoscută, dar nici o personalizare doar pentru ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, cel de la care a pornit această iniţiativă.

Am fost întrebat de mai multe ori de ce ministrul Justiţiei nu îşi exercită autoritatea constituţională pentru a impulsiona anchetele procurorilor, astfel încât sistemul judiciar din România să nu îl cerceteze pe Traian Băsescu doar pentru şantaj, ci să se aplece şi asupra altor mărturii privind implicarea acestuia în fapte de corupţie. În acest context, este obligatoriu de precizat că ministrul Justiţiei, oricine ar fi el şi indiferent de la ce partid, nu se poate implica în niciun fel de anchetă, nu poate şi nu trebuie să o influenţeze. Cu toate acestea, în opinia mea, ministrul Justiţiei are posibilitatea legală şi chiar trebuie să explice opiniei publice cum îşi poate exercita sau nu autoritatea în astfel de cazuri, atât direct, în calitatea oficială pe care o are, cât şi prin sesizarea unor instituţii competente în domeniu. Scopul este acela de a convinge cetăţenii că lucrurile nu stau pe loc, că nimic nu este blocat într-o inerţie prost înţeleasă şi în general nu există o lipsă de reacţie a miniştrilor PSD.

De aceea, i-am adresat ministrului Cazanciuc un apel să îşi asume această temă şi să o explice public.

Trebuie vă să spun că din poziţia de senator PSD înţeleg să sprijin Guvernul Ponta, din care fac parte miniştrii pe care partidul meu i-a propus. În acelaşi timp însă, cred că este de datoria lor să răspundă în mod direct întrebărilor lansate în spaţiul public, pe domenii de competenţă. Senatorii şi deputaţii PSD sunt gata să îi susţină, dar pentru asta trebuie să existe cel puţin un punct de vedere al miniştrilor responsabili faţă de subiectul respectiv.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Dosarul “banii la pungă” …

…constituit deja în ochii opiniei publice ca o realitate, şi care vorbeşte despre fonduri fraudate, bani negri folosiţi la prezidenţialele din 2009, al căror beneficiar direct a fost Traian Băsescu, aşteaptă în continuare să fie recunoscut, asumat şi anunţat în mod oficial şi de procurori.

În timp ce DNA se laudă în aceste zile cu un val de cereri de arestare, unele discutabile, altele nu, pentru a manipula în mod convingător ideea de luptă anticorupţie, dosarele cu adevărat importante, care vizează capii jafului generalizat, centrele de putere unde se strângeau genţile sau pungile cu bani, stau sub semnul incertitudinii sau pur şi simplu nu există.

Din reţinută pentru 24 de ore în dosarul Microsoft, apoi cu 30 de zile de arest preventiv şi arest la domiciliu, Elena Udrea a scăpat definitiv de cererea procurorilor de prelungire a măsurii privative de libertate şi doreşte să dea aceeaşi lovitură şi în dosarul “Gala Bute”. Băsescu ajunge şi el în situaţia să jongleze cu procurorii, pentru că dosarul de şantaj în cazul Firea este doar un dosar de şantaj, nu reprezintă o cauză anticorupţie.

Este un semnal de alarmă pe care îl avem în urma evenimentelor din ultimele zile, în care se joacă tocmai credibilitatea justiţiei. Dacă în spatele presiunii publice pentru arestări din tot spectrul politic se ascunde de fapt o cale de salvare pentru cei care au stat la butoanele de comandă, atunci înseamnă că nu ne îndreptăm în direcţia corectă.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

PSD ridică ştacheta şi stabileşte noi standarde de integritate

Consiliul Naţional al PSD va rămâne un moment de referinţă nu doar pentru partid, ci şi pentru întreaga scenă politică românească. Aceasta deoarece PSD ridică ştacheta şi stabileşte noi standarde de integritate, standarde pe care celelalte partide nu vor putea să le ignore.

Practic, în momentul de faţă, PSD a dat un semnal clar întregii Românii: avem cele mai dure criterii de integritate, vrem o altfel de politică, susţinem ferm lupta împotriva corupţiei. Din acest punct de vedere, PSD este un deschizător de drumuri şi sper ca şi celelalte partide să urmeze acest model! Noul PNL are şansa să demonstreze că nu este vechiul PDL, doar dacă va prelua criteriile de integritate ale PSD.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Udrea vs Kovesi

Meci de şah prin corespondenţă la DNA, între Elena Udrea şi Laura Codruţa Kovesi. Miza este soliditatea probelor administrate de procurori în dosarul Gala “Bute”, singurele care i-au convins până acum pe judecători să o ţină pe Udrea pentru 30 de zile în spatele gratiilor. Dacă în urma confruntărilor care au avut loc ieri cu denunţătorii, îndoiala privind valabilitatea declaraţiilor pe care aceştia le-au făcut începe să prindă contur, atunci înseamnă că strategia mediatică a Elenei Udrea, pusă în practică prin intermediul avocaţilor, riscă să diminueze credibilitatea anchetei. Iar această situaţie, dacă va fi confirmată inclusiv în faţa instanţei de judecată, va pune în discuţie în mod direct profesionalismul şi echidistanţa doamnei Kovesi. Este un şah interesant şi eficient, care prin efectul de decredibilizare a procurorilor, creat în mod intenţionat în ochii opiniei publice, nu vizează doar dosarele Elenei Udrea, ci protecţie pentru întreaga mafie care a făcut bani în timpul mandatelor lui Traian Băsescu.

Evenimentele ne arată că Elena Udrea nu mai poate fi analizată şi tratată doar ca un politician care a deţinut puterea la un moment dat şi s-a îmbogăţit peste noapte, sub protecţia lui Băsescu. Este un personaj antrenat să facă faţă şi să domine în orice condiţii, cu un grad de periculozitate important, datorită mecanismelor de manipulare la care apeleză chiar şi din spatele gratiilor. Ca urmare, dacă vrea să se califice ca procuror şef al DNA şi din punct de vedere profesional, Laura Codruţa Kovesi este nevoită să îşi asume următoarea mutare pe tabla de şah, printr-un răspuns pe măsură.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Operaţiunea “Arestările”, deocamdată inutilă

Pionii din jurul lui Băsescu ies unul câte unul de pe tabla de şah şi ocupă celulele de arest preventiv. Nu văd vreo satisfacţie sau eficienţă prea mare în faptul că doar pionii primesc acest tratament al procurorilor, că nu ştim deocamdată nimic despre recuperarea prejudiciilor, deşi sumele avansate ca fiind furate depăşesc orice închipuire, la fel cum aşteptăm prea mult ca anchetele să ajungă în vârful piramidei, la Traian Băsescu.

Trăim un spectacol ce ne ia ochii prin arestări la bucată, însă nu avem răspunsuri oficiale al instituţiei numită DNA la întrebările puse de 1 milion de ori : “De ce acum ?”, “De când aţi primit informaţii ?”, “De ce n-aţi făcut nimic atâţia ani?”, “De ce Blaga nu, de ce Anastase nu, deşi apar oficial în denunţuri ca beneficiari ai banilor din şpăgi?”

Este ca şi cum asistăm la o strategie dinainte cunoscută: pionii, ca Horia Georgescu sau Alina Bica, dar şi alţii ca ei, ştiau că trebuie să execute comenzile de la ANRP şi să producă bani, cu toate riscurile pe care au înţeles să şi le asume. Doar aşa puteau fi recompensaţi ulterior cu funcţiile pe care le-au şi primit, Georgescu la ANI şi Bica la DIICOT. Probabil că fiecare dintre pionii care stau deja de luni bune prin arest au fost săltaţi din cea mai mare funcţie pe care ar fi putut să o atingă în cariera lor. Însă pentru a ajunge acolo, ştiau că era obligatoriu să fure pentru mafie, iar metoda găsită s-a dovedit a fi mai profitabilă chiar şi decât exemplele celebre ale băieţilor deştepţi din energie.

Dar nu dezvăluirea strategiilor este ceea ce aşteptăm de la DNA, ci schema banilor, de unde au plecat şi la cine au ajuns, cu nume de persoane, sume asumate şi cum îi ia statul înapoi. Dacă tot ce primim pentru moment este audierea lui Băsescu pentru ameninţare şi şantaj la adresa senatorului Gabriela Firea, înseamnă că operaţiunea “Arestările” pe care o vedem la televizor este deocamdată degeaba.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Despre influenţa rusă în cariera lui Traian Băsescu şi „antirusismul” declarativ al acestuia din timpul mandatelor de preşedinte

Cel mai important aspect este că începem să cunoaştem şi să dezbatem acest subiect, chiar dacă pentru moment doar sub forma unor emisiuni televizate, şi că îi descoperim diversele forme de manifestare din cei 10 ani de mandate Băsescu în funcţia de preşedinte al României. Putem vorbi, spre exemplu, despre felul în care s-a concretizat influenţa rusă asupra industriei româneşti în această perioadă, asupra politicii externe româneşti, ce contribuţie a avut preşedintele şi care au fost consecinţele în timp, atât pentru ţară, cât şi pentru el personal…

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Marea confruntare începe acum

…iar principalii protagonişti vor fi partenerii de până mai ieri, Elena Udrea şi Traian Băsescu, puşi în situaţia să lupte fiecare pentru libertatea personală. Udrea în spatele gratiilor pentru cel puţin 30 de zile, iar Băsescu în libertate, dând asigurări că totul va fi bine, este o situaţie care nu are cum să reziste în timp. În aceste condiţii, vorbim practic despre cel mai important meci care se joacă în acest an, cu scopul de a rezolva, prin efect de domino, dosarele de corupţie ce au intrat în sfârşit în atenţia procurorilor.

Toate au un numitor comun, acesta se numeşte Traian Băsescu, iar Elena Udrea a fost şi este singurul personaj suficient de apropiat şi informat, astfel încât să poată pune presiune pe cel care s-a situat timp de 10 ani în vârful piramidei. Atunci când Udrea va da semnalul că vrea să vorbească, chiar numai prin nominalizarea lui Băsescu în calitate de martor, în oricare dintre dosare, consecinţele vor fi de neoprit.

Dacă adăugăm la această strategie şi anunţul recent despre sechestrul terenurilor de la Nana, cu toate infracţiunile asociate, precum şi iminenta audiere a Ioanei Băsescu în zilele următoare, avem imaginea de ansamblu a cercului care se strânge în jurul fostului preşedinte.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Dublă măsură la Ploieşti ?

Ploieştiul se confruntă cu o realitate pe care nu o putem ignora şi care ne îngrijorează profund. Primarul Iulian Bădescu se află în arest preventiv, cu un mandat de 30 de zile. La baza acestui mandat se află în principal declaraţiile făcute de finanţatorul echipei Petrolul Ploieşti şi familia lui (soţie şi frate). Din această perspectivă, mă frământă o întrebare…

Denunţătorul lui Bădescu a apărut pe lângă Clubul de fotbal Petrolul Ploieşti încă de pe vremea fostului primar, Andrei Volosevici. În mandatul pe care acesta l-a avut la Primăria Ploieşti s-a construit stadionul Petrolul, existând suspiciuni exprimate deja în spaţiul public despre supraevaluarea costurilor. La fel ca şi în mandatul lui Bădescu, cât timp Volosevici a fost primar, echipa Petrolul a primit de la bugetul public, prin hotărâri ale Consiliului Local, finanţări chiar mai mari decât cele aflate acum în discuţie. Suspiciunile despre modul ilegal în care au fost folosiţi aceşti bani în mandatul Volosevici sunt confirmate de rapoarte ale Curţii de Conturi.

Cu toate acestea, instituţiile statului nu au finalizat nicio acţiune cu privire la relaţia dintre fostul primar şi FC Petrolul Ploieşti, însă l-au reţinut pe primarul actual al municipiului, în baza unui denunţ făcut de apropiaţi ai lui Andrei Volosevici.

Să fie oare vorba despre o dublă masură în abordarea relaţiei dintre Primăria Ploieşti şi Clubul de fotbal Petrolul ?

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr