Justiţia, ultima carte a preşedintelui

Este o miză esenţială, care stă la baza tuturor negocierilor, declaraţiilor şi manipulărilor din aceste zile. Preşedintele spune că vrea să protejeze justiţia, când în realitate îl interesează numai acei oameni din justiţie care îi răspund la comenzi. Cum Mona Pivniceru nu este unul dintre ei, din contră, dar nici reproşuri legate de integritate şi profesionalism nu poate să îi facă, Traian Băsescu caută acum acea cale prin care să ocolească decizia ministrului Justiţiei, pentru a-şi atinge scopurile.

Numai dacă n-am fi avut niciodată de-a face cu Traian Băsescu, am fi putut să credem că-l mai interesează dacă îşi va scurta sau nu mandatul cu câteva luni sau o jumătate de an. Nu, singura temă care îl preocupă este cum să reuşească să securizeze dosarele de corupţie ale liderilor PDL, inclusiv cauzele care îl privesc direct.

Asta înseamnă eforturi pentru a-şi asigura protecţia unor procurori stimulaţi să ţină dosarele respective la sertar, înseamnă în mod implicit controlul asupra şefilor acestor procurori, a şefilor de la Parchetul General şi DNA, pe scară ierarhică îl interesează apoi cine îi confirmă pe aceştia şi cum s-ar putea ca mişcarea iniţiată de judecători pentru sancţionarea oamenilor lui Băsescu să fie oprită.

Personal, cred că Băsescu vorbeşte depre negociere datorită declaraţiilor pe care Victor Ponta le-a făcut cu privire la faptul că ar fi foarte bine ca procurorii să fie independenţi, aşa cum sunt şi judecătorii. Poate că veţi avea o imagine în ceea ce priveşte impactul unei decizii de acest fel, dacă vă gândiţi la vraful de plângeri penale şi sesizări adresate Parchetului General ce fac referire la faptele de corupţie din guvernările Boc şi MRU. Îl văd pe Victor Ponta cum întreabă frecvent de ce nu există niciun fel de rezultat şi nimeni de la Parchetul General şi DNA nu-i răspunde. Adevărata luptă pentru protecţie acum se dă, iar Traian Băsescu, aşa cum văd eu, este dispus să tragă foarte mult de timp, pentru a păstra situaţia actuală.

M-a uimit foarte tare când un ales local mi-a spus că se teme de repercusiuni dacă spune ceea ce gândeşte. Eu cred însă că, dacă nu ai vulnerabilităţi în viaţă, nu există motive să te temi de niciun fel de justiţie. De ani de zile spun ce vreau despre Băsescu, Anastase, Udrea, n-am păţit niciodată nimic şi sunt convins că nici n-o să păţesc. Dar dacă există chiar şi un singur exemplu care să contrazică experienţa mea de viaţă şi politică, atunci înseamnă că omul a avut dreptate şi poate merită să mai reflectăm. Dacă justiţia la care ţine atât de mult Băsescu înseamnă că există oameni care încă se tem să spună ceea ce cred, ne putem explica de ce asistăm acum la o asemenea bătălie, chiar şi cu armele diplomaţiei.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr