Împăcarea liderilor USL redeschide dezbaterea în dosarul “Roşia Montană”

Pentru că s-a produs marea împăcare, încă o împăcare a liderilor USL, sau pentru că cei doi au avut puterea să o ia din nou de la capăt, putem să revenim la subiectele cu adevărat importante, care interesează în mod real opinia publică. Dacă ne întoarcem în timp, nu foarte mult, şi analizăm de unde a început această forfotă politică, ce a declanşat scandalul, ajungem la concluzia că deranjul a pornit de la iminenta dezbatere parlamentară asupra proiectului de la Roşia Montană. De-acolo s-a rupt filmul, declaraţiile politice au explodat, la fel şi protestele de stradă, iar blocajele nu au încetat să apară, în condiţiile în care nimeni (dintre opozanţii politici) nu a reuşit să explice până acum – de ce nu este bine ca proiectul să se dezbată în Parlament.

Oportunitatea, aşteptarea, presiunea străzii, necesitatea de analiză şi dezbatere, toate acestea reprezintă elemente de bază ce pot face din “Roşia Montană” un precedent pozitiv sau, dimpotrivă, deosebit de periculos, pentru toate proiectele cu adevărat importante în România. După “Roşia Montană”, vom şti dacă legile de maxim interes au şanse să îşi găsească la Parlament o soluţie acceptată de toate părţile implicate, indiferent de formaţiunea politică aflată la putere.

Contextul de “război economic” în care este aşteptat acum votul Parlamentului scoate la iveală acuzaţii de corupţie, politicieni cumpăraţi, proteste cumpărate, aflăm cine şi de ce a câştigat bani pentru a favoriza acest proiect, vedem cum foştii prieteni de până acum un an şi jumătate se acuză că au avut de câştigat de pe urma tergiversării proiectului de la Roşia Montană sau, dimpotrivă, din lobby-ul făcut degeaba. “Roşia Montană” se dovedeşte a fi deosebit de importantă pentru că, prin miza pe care o impune, reuşeşte să cureţe dezbaterea de politicienii mânjiţi.

Ieri spre exemplu, n-am înţeles de ce parlamentarii PDL au plecat din plenul Camerelor reunite şi au refuzat să participe la dezbaterile privind înfiinţarea comisiei speciale pentru analiza proiectului “Roşia Montană”. De ce nu vrea PDL să-şi spună părerea într-un subiect de importanţă naţională, păstrat la sertar în toate guvernările pe care le-au avut de peste 15 ani, vom afla cel mai probabil pe parcursul săptămânilor umătoare.

Important este acum ca fiecare dintre părţile implicate să se simtă respectată prin echilibrul pe care comisia trebuie să îl dovedească, chiar dacă, să recunoaştem, asumarea responsabilităţii şi dezbaterile transparente reprezintă noutăţi pentru România.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr