Miza numirilor la Parchete – o primă evaluare

În 15 mai 2013, scriam aici, pe blog :
… a venit momentul să tragem linie şi să aşteptăm rezultatele, după cea mai controversată, importantă şi decisivă decizie pe care premierul Victor Ponta şi-a asumat-o în acest an, numirea noilor şefi la principalele structuri ale Parchetelor. Victor Ponta a demonstrat că vrea soluţionarea dosarelor de corupţie care stau şi aşteaptă, rămâne ca şi preşedintele să probeze aceeaşi intenţie. Cât despre Laura Codruţa Kovesi, doar rezultatele mai pot să vorbească. Este semnalul pe care l-au dat cetăţenii, aşa cum a rezultat în urma sondajelor prezentate public : nu sunt atât de interesaţi de scandalul politic şi mediatic din jurul acestui subiect, cât de nevoia de a primi dovezi clare că există o luptă reală împotriva corupţiei.

După aproape o jumătate de an, facem un prim bilanţ: avem reţele de evaziune fiscală destructurate, prejudiciile la bugetul de stat fiind de zeci de milioane de euro, funcţionari din aparatul de stat arestaţi pentru dare de mită, un procuror arestat, un senator al puterii împotriva căruia s-a început urmărirea penală pentru trafic de influenţă, deşi el spune că n-are nicio vină, dar şi asigurări din partea premierului Victor Ponta că evenimentele la care asistăm reprezintă doar începutul, că vor urma şi alte acţiuni de combatere a unor reţele ce funcţionau de foarte mulţi ani.

De altfel, ar fi şi greu de crezut că evazioniştii care fac acum coadă la DNA au apărut de undeva din neant, în ultimele luni. Este foarte clar că reţelele s-au format în timp, profitând de perioade în care au găsit un sistem suficient de vulnerabil încât să le asigure protecţie.

Ce s-a schimbat în ultimele 6 luni, de ce acum se poate ca statul să reacţioneze, iar când Blejnar şi Boc erau la butoane, acest lucru devenise aproape imposibil ? În primul rând s-a dat semnalul politic: nu mai merge cu furtul de la stat, indiferent de modalitatea aleasă de evazionişti. Nu vreau să spun că fenomenul nu mai există sau că va fi eliminat definitiv, ci doar că nu mai este tolerat. La fel de important, mesajul că nimeni nu va mai fi protejat, indiferent de culoarea politică, a devenit extrem de clar şi se poate vedea aproape săptămânal, în faţa DNA.

Dincolo de vinovăţia sau nevinovăţia senatorului de la Giurgiu, este de remarcat că sistemul nu l-a protejat şi nici el nu a încercat să se folosească în vreun fel de faptul că este parlamentar la putere. Asta în vreme ce, să recunoaştem, oricare dintre liderii PDL, învinuiţi într-un astfel de dosar, ar fi spus imediat că este persecutat politic sau că procurorii acţionează din ordinul lui Ponta sau al PSD.

Restanţa principală a noului val de procurori din Parchete, pentru că ea există, stă însă în instrumentarea celor 156 de posibile fapte penale descoperite în activitatea unor entităţi publice, de Corpul de control al primului-ministru. Este vorba despre 140 posbile fapte penale, sesizate la DNA în perioada mai 2012 – mai 2013, şi 16 posibile fapte penale care au fost semnalate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Printre instituţiile vizate, regăsim: Agenţia Domeniilor Statului, Poşta Română, Fabrica de Timbre, sucursală a Poştei, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, ANRMAP, Administraţia Fondului pentru Mediu, Ministerul Sănătăţii, SC „Conpet” SA Ploieşti, Hidroelectrica, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, Ministerul Mediului, Complexul Energetic Oltenia, Ministerul pentru Societatea Informaţională, Ministerul Educaţiei. Cu privire la toate acestea, avem în continuare tăcere totală. Poate la următoarea evaluare, peste alte şase luni…

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr