Strategia împotriva “preşedintelui acoperit” şi a sistemului său

Suntem la două luni după plecarea lui Traian Băsescu de la Palatul Cotroceni şi asistăm deja la cea mai amplă campanie anticorupţie pe care a văzut-o România vreodată. Recunoscută acum din exteriorul ţării, chiar şi de către critici tradiţionali, pregătirea instituţiilor statului pentru curăţenia generală în materie de corupţie nu a fost influenţată de schimbarea preşedintelui, ci s-a produs cu mult timp înainte. Deloc vizibilă, aşa cum era şi normal, monitorizarea celor care produceau bani pentru Traian Băsescu şi sistemul său a început când acesta încă îşi exercita mandatul. Şi pentru că era recunoscut ca fiind vârful piramidei, în mod logic, nici n-avea cum să fie informat. Tocmai de aceea îşi păstra iluzia că este în continuare la butoane. Numeroase întrebări care apar acum în spaţiul public îşi vor găsi într-o mare măsură răspunsul o dată cu dezvăluirea acestei strategii, cel mai probabil atunci când toate personajele care au făcut parte din sistem, inclusiv “preşedintele acoperit” din fruntea lui, vor ajunge în faţa instanţelor.

Este corect să fixăm foarte clar această realitate, astfel încât să nu auzim la final că cineva îşi asumă restructurarea clasei politice prin lupta anticorupţie.Tot ceea ce politicul şi partidele pot şi trebuie să facă, în plus faţă de reglementările interne împotriva corupţilor, este să lase justiţia să lucreze, fără niciun fel de influenţă.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr