Daniel Savu, de vorbã cu ploieştenii

Domnule primar Andrei Volosevici,
Am constatat că n-aţi avut timp să gasiţi o soluţie pentru Palatul Copiilor şi probabil că nici nu o veţi face prea curând, pentru că, din câte am aflat, vă pregătiţi de concediu.
Este adevărat ? Chiar aţi plecat în vacanţă ?
Pe oricare dintre doamnele viceprimar le-aţi lăsa în locul dumneavoastră, sunt absolut sigur că vor reuşi să vă cureţe şi afişele electorale care au rămas pe stâlpi.

A, am uitat să vă felicit pentru funcţia de preşedinte al Organizaţiei municipale PD-L Ploieşti. Foarte inspirată mişcarea ! Toate nerealizările din administraţia locală, unde ca primar ocupaţi chiar vârful piramidei, vor influenţa percepţia ploieştenilor asupra partidului! Nu s-a făcut nimic în oraş ? Cine este vinovat ? Volosevici şi partidul lui, pe care îl conduce şi îl reprezintă !

A fost doar o paranteză, o sa încerc să nu amestec administraţia cu politica !
Mă voi referi în continuare la şcoli, la siguranţa în şcoli, pentru că aceasta rămâne în continuare o preocupare principală pentru mine !

Vă reamintesc că în campania electorală aţi promis că veţi conlucra cu Poliţia Comunitară, astfel încât să asiguraţi protecţia elevilor din momentul în care intră în şcoală şi până când ajung acasă.

Nu ştiu de ce, dar chiar nu-mi vine să cred că aţi uitat atât de repede şi de această promisiune.
Din nou, argumentez cu chestiuni concrete : în timp ce pe site-ul Primariei www.ploiesti.ro este prezentat un proiect de hotărâre pentru paza unităţilor de învăţământ cu poliţişti comunitari, citesc cu uimire în presă că acum v-aţi schimbat părerea şi veţi scoate la licitaţie acest serviciu, astfel încât o “firmă să preia tot ce înseamnă pază şi intervenţie la unităţile de învăţământ.”

Foarte interesant ! Aţi făcut calcule, aţi stabilit şi costurile ….”30 de miliarde de lei vechi pentru tot ceea ce înseamnă de la creşă la UPG”. Bună afacere !
Dar dacă va fi licitaţie, de unde ştiţi valoarea contractului ? De ce o firmă privată şi nu Poliţia Comunitară, aşa cum aţi promis în campanie?

Să fie o coincidenţă faptul că în campania electorală aţi fost sprijinit consistent de persoane care au interese de afaceri importante în activitatea de pază şi protecţie, mă refer exact la doamna Mirela Liboşeanu, în prezent consilier local PD-L, iar acum vă orientaţi cu predilecţie atenţia tocmai spre acest domeniu ? Încercaţi să găsiţi soluţii prin care să asiguraţi contracte firmelor respective, mai ales că este vorba despre un domeniu sensibil, în care orice cheltuială este oportună ? Sunt de acord că oricine şi-ar dori un asemenea contract…

Mai avem mai puţin de o lună până la începerea noului an şcolar. Teoretic, dacă vreţi să asiguraţi paza şcolilor cu “o firmă de pază” nu prea mai aveţi timp sa organizaţi licitaţie, conform legii. În aceste condiţii, ori veţi avea întârzieri, ori veţi lăsa în continuare şcolile fără pază. Sau dacă se va întâmpla să rezolvaţi problema tot cu Poliţia Comunitară, ar trebui să vă bateţi puţin capul să o reorganizaţi !
Dar asta nu face parte din obligaţiile de partid ! Şi oricum nu aveţi timp în 30 de zile.
P.S. Am remarcat cu câtă nonşalanţă reuşiţi să pasaţi problemele spinoase ale Ploieştiului către alţii : consilierul vorbeşte în numele primarului despre stadion, doamnele viceprimar se luptă cu salubritatea, cu parcările, cu drumurile, cu şcolile….
Sincer, domnule primar, dumneavoastră răspundeţi pentru ceva ?

Şi a luat cu ea liniştea, entuziasmul, speranţele, încurajările, înţelegerea şi zâmbetele prietenilor, sponsorilor şi şefilor de la partid. Era mai simplu în campanie….

Domnule primar,
Acum a venit vremea să plătiţi ! Notele de plată se strâng pe birou, uşa se deschide din ce în ce mai des pentru vizite mai mult sau mai puţin anunţate. Toată lumea cere şi nu puteţi să-i mulţumiţi pe toţi, chiar aşa de repede…Şi ei nu vor să înţeleagă…
Sunt curios dacă “telefonul cetăţeanului” este acelaşi cu “firul scurt” de la partid….
Dar nu despre asta vreau să vă vorbesc acum !

În noaptea în care aţi dansat în faţa Casei Albe pentru ca aţi devenit primar, v-am felicitat pentru victorie şi v-am spus că aş fi bucuros să constat că veţi îndeplini măcar 1 % din promisiunile pe care le-aţi făcut în campania electorală.
Este momentul să încep contorizarea acelui 1 % .

Pe scurt, aţi folosit copiii şi Palatul Copiilor din Ploieşti pentru propaganda dumneavoastră electorală şi v-aţi bătut cu pumnul în piept că veţi avea grijă de “viitorul Ploieştiului”. După fix 8 zile de la preluarea funcţiei, aţi închis Palatul Copiilor şi aţi emis în acest sens o dispoziţie împotriva tuturor promisiunilor din campanie.

Ori habar n-aţi avut că este nevoie de reabilitare pentru clădirea în care funcţiona Palatul Copiilor, ceea ce mi se pare jenant, pentru că n-ar fi trebuit să deschideţi acest subiect dacă nu eraţi sigur de el, ori aţi ştiut, iar în campania electorală aţi minţit alegătorii şi aţi spus la televizor ceea ce ar fi dorit părinţii şi profesorii să audă, chiar dacă ştiaţi ce se va întâmpla ! Nimic nou ! Aceeaşi strategie, aceeaşi retorică, acelaşi sistem…
Dar nici măcar aceste aspecte nu mai sunt atât de importante acum, când este vorba despre copii !

Am citit în presă că v-aţi luat un răgaz de două săptămâni ca să decideţi ce soartă va avea Palatul Copiilor şi cum veţi rezolva problema. De aceea, vă sugerez direct şi extrem de pozitiv, aşa cum este şi normal într-un text de început care vă priveşte, să îi explicaţi viitorului CHIRIAŞ (sau PROPRIETAR ? ) care se pregăteşte să pună mâna pe Palatului Copiilor că cel mai bine ar fi să îşi ia gândul !
Dacă vă e mai comod, puteţi să mă invocaţi ca argument ! Puteţi să îi spuneţi şi că mă voi ocupa direct de acest subiect, că o sa încep să pun întrebări incomode care nu dau bine la imagine şi astfel toată lumea va avea de pierdut.

N-ar fi mai bine ca Palatul Copiilor să rămână al copiilor ? Investiţi în renovare, aşa cum ar fi făcut şi viitorul CHIRIAŞ, şi după o perioadă, lucrurile vor intra din nou în normal !
Fosta Şcoală 20 poate fi doar o locaţie provizorie, până când se vor termina lucrările de reabilitare. În acest interval de timp, puteţi să găsiţi o soluţie şi pentru problema transportului, dacă le puneţi copiilor la dispoziţie autobuze ca să se deplaseze în siguranţă şi gratuit din centrul Ploieştiului.
S-ar putea ca astfel să rezolvaţi unele dintre nemulţumirile părinţilor.

Rămân acelaşi pentru dumeavoastră,
Daniel Savu

PS : Nu vă obosiţi cu “moştenirea fostului primar şi a fostului Consiliu Local care a votat mutarea la Şcoala 20”. Personal n-am fost de acord, chiar dacă la momentul respectiv nu am mai fost consilier local. Cred că investiţiile în beneficiul copiilor, chestiune pentru care ar fi nevoie să vă asumaţi răspunderea, nu trebuie să aibă nimic de-a face cu politica.

Am citit relatări şi comentarii alarmate despre faptul că românii (marea lor majoritate) nu ştiu că vor vota uninominal în această toamnă, la alegerile parlamentare. Nu înţeleg de ce atâta agitaţie şi uimire, mie mi se pare absolut normal, era de aşteptat…. Dacă un astfel de studiu s-ar face doar la Ploieşti sau în Prahova, probabil că procentul celor care “nu ştiu” ar fi ceva mai mare.

Totuşi, ce ştiu ploieştenii despre votul uninominal ?
Că aleg omul şi nu partidul (deşi candidaţii sunt propuşi, dacă nu chiar impuşi, tot de partide) că vor vota ca la primărie, însă dacă intrăm în amănunte care ţin de colegii uninominale, împărţirea acestora şi redistribuirea voturilor, audienţa începe să scadă vertiginos.

Avem deja două probleme: alegătorii nu ştiu mare lucru despre votul uninominal pentru că nu sunt informaţi sau pentru că nu văd niciun motiv să îşi încarce memoria şi să acorde mai multă atenţie acestui subiect ?

Câte puţin din fiecare, dar cred că cel mai mult contează simţul suplimentar al alegătorilor din Ploieşti (pe ei îi cunosc cel mai bine) ca schimbările atât de comentate se lasă cam mult aşteptate. În aceste condiţii, de ce să îi preocupe votul uninominal ?
Algoritmul de desfăşurare a votului uninominal, campania electorală vor fi la fel ca şi la celelalte alegeri pe liste, cu alte cuvinte împachetăm altfel aceleaşi practici la limita legii sau ilegale, incorecte şi imorale. Instituţiile statului dorm în bocanci sau cel puţin închid ochii, pe motiv că în campanie e mai bine să te faci că plouă, nu se ştie cine iese şi rişti să îţi pierzi scaunul ….sau să îi superi pe cei care te-au numit.

Candidatul X merge din casă în casă şi plăteşte 1 milion votul.
Păţeşte ceva ? NIMIC.
Acelaşi candidat cheltuie bani în campanie, peste limita legală. Se teme de cineva sau de ceva? De NIMENI şi de NIMIC.
Totul este să găsească bani şi voturi de cumpărat !
Candidatul X promite câte în lună şi-n stele. Îşi încalcă promisiunile sau uită de ele după o lună. Pentru că nu se ţine de cuvânt, i se întâmplă ceva ? NIMIC .
Candidatul X şi partidul lui împrăştie calomnii în stânga şi-n dreapta, împotriva oricui îi stă în cale. Metodă de campanie. Aplică cineva legea ? NIMENI .
Candidatul X, ajuns în funcţie, îi poate refuza ceva unui fost sponsor din campanie ? NICIODATĂ.

Aşa s-a întâmplat la locale, problema este ce facem la parlamentare,
cu uninominal cu tot ?

Evident, este nevoie de limitarea prin lege a sumelor ce pot fi folosite în campania electorală pentru un candidat şi obligaţia acestuia de a spune public de unde are banii .
Vorbesc despre nevoia de transparenţă pe FIECARE COLEGIU UNINOMINAL şi PENTRU FIECARE CANDIDAT ÎN PARTE, NU DOAR LA NIVEL NAŢIONAL, pentru tot partidul. Credeţi că nu s-ar mai putea desfăşura alegerile dacă s-ar interzice, spre exemplu, celebra pungă de plastic cu sigla partidului, plină cu zahăr, mălai, ulei şi faină, sau cu un “meniu” ceva mai elaborat pentru alegătorii din oraşe ?
Ce sancţiuni ar trebui aplicate pentru candidatul care încalcă aceste prevederi legale, perfect conştient de ceea ce face, dar cu obişnuinţa că pentru un vot în plus se poate orice ?
Din punctul meu de vedere ar trebui să îi fie interzisă candidatura !
Ce ar trebui să facem cu instituţiile statului care închid ochii la încălcarea legilor electorale ?
Să le schimbăm şefii pentru orice sesizare de natură electorală, rămasă nerezolvată !

Când toate acestea vor începe să se vada şi în realitate, sunt sigur că românii în general şi ploieştenii în special vor învăţa ce este şi la ce foloseşte votul uninominal.

Dupa 5 luni şi jumătate de la înregistrarea solicitării mele de verificare, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a confirmat că “nu există date ori documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau de colaborator al Securităţii, în sensul legii, cu privire la domnul SAVU Daniel, fiul lui Stelian şi Ecaterina, născut la data de 13.12.1960, în localitatea Ploieşti, judeţul Prahova”.

Vezi document 1 şi document 2.

Am primit documentele prin poştă abia ieri 29 iulie 2008, deşi, după numărul de înregistrare, au fost finalizate încă din 26 mai 2008. N-aş putea să explic o întârziere de aproape două luni, însă mai bine mai târziu decît nicioadată.

Nu vreau să mă refer la impactul pe care l-au avut, în campania electorală, calomniile legate de aşa-zisa colaborare a mea cu Securitatea. Aş putea să dau impresia unei autovictimizări şi nu mă interesează acest lucru. Este foarte bine că pot demonstra, chiar şi acum, faptul că nu am avut nicio legătură cu fosta Securitate.

N-am să mă refer nici măcar la corul calomniatorilor de serviciu (politicieni şi ziarişti), pentru că de-asta mai există încă legi şi instanţe de judecată.

O să vorbesc însă despre Serviciul Român de Informaţii, pentru mine – un fost loc de muncă.
Sunt poate singurul fost ofiţer al SRI care a ajuns să candideze pentru un post de primar din partea unui partid politic. Mi-am asumat. SRI ştia că n-am lucrat cu sau pentru fosta Securitate şi, în ciuda acestui fapt, m-a receptat doar ca om politic şi absolut deloc ca fost ofiţer care a lucrat în beneficiul statului român.

Să nu îşi imagineze cineva că aş fi aşteptat din partea SRI să dea un comunicat oficial în care să spună că SAVU NU A COLABORAT CU SECURITATEA, NU ÎL MAI CALOMNIAŢI !
Pot să demonstrez SINGUR că nu am avut nimic de-a face cu Securitatea !

Mă gândesc însă că instituţiile statului, din care face parte şi Serviciul Român de Informaţii, ar fi putut măcar să sesizeze încălcările flagrante ale legilor din România, care s-au produs în timpul campaniei electorale şi în zilele de vot.

Întreb : Chiar să nu existe informaţii despre fapte ce contravin legii, care s-au petrecut în zilele de vot, inclusiv în incinta secţiilor de votare din Ploieşti ?

Cel puţin la Ploieşti, ar cam trebui să confirme, însă nu are cu cine şi nu are cu ce ! Roberta Anastase ştie asta şi încearcă până la toamnă să mai cureţe câte ceva, ce se mai poate ! Scopul este legat de interesul personal, pentru că europarlamentarul Anastase vrea să-şi asigure următorii patru ani în Parlamentul României !
Face paşi mici, atent studiaţi.
Într-un interviu publicat astăzi, Roberta Anastase încearcă să spele imaginea primarului PD-L al Ploieştiului şi foloseşte aceeaşi procedură cu care m-am obişnuit din campania electorală – “Hoţul strigă hoţii !”

Cum se traduce asta :
Andrei Volosevici a fost acuzat în campanie, pe bază de documente, că prin intermediul familiei sale a câştigat bani publici fără să anunţe oficial acest lucru. Mai exact, a ascuns deliberat faptul că o parte din veniturile sale au provenit din bugetul Ploieştiului.
Alegerile au trecut, Volosevici a devenit primar, însă efectele scandalului rămân şi nu dau bine nici la imaginea primarului, nici a partidului. Se conturează un precedent periculos. Viitorii “abonaţi portocalii la banii publici” se tem că ploieştenii îşi vor aminti permanent de tânărul Volosevici care a avut la un moment dat aceeaşi problemă.

Ce tactică aplică Roberta ? Lansează pe piaţa ideea că acuzaţiile lansate la adresa primarului PD-L ar fi fost de fapt “minciuni de campanie”. Ce mai contează că justificarea nu are nicio logică, pentru că documentele sunt cele care au vorbit ?
Vrea doar să-i convingă pe ploieşteni că adevărul este minciuna şi minciuna adevăr. Uite cine s-a gândit să vorbească de campanie murdară…
Dacă deturnează atenţia opiniei publice de la acest caz sau schimbă percepţia, efectele pot fi utile pentru la toamnă, când – tocmai ne-a anunţat – Roberta Anastase mai vrea să păcălească o dată electoratul şi să renunţe la Parlamentul European.

Urmează un vot uninominal şi vă daţi seama cât de greu va fi să explici că primarul pentru care ai girat a spus numai jumătate de adevăr ?

Dacă în cazul susţinătoarelor PD-L din noaptea alegerilor pot să înţeleg emoţiile inerente unei victorii, din partea unui europarlamentar mă aşteptam la mai multă logică în declaraţii. Situaţia îmi aminteşte de un banc celebru :
Două “blonde” erau pe malurile unui râu. Una striga spre cealaltă :
- Dragă, cum fac să trec pe partea cealaltă ?
Cu aceeaşi logică, de blondă, primeşte răspuns:
- Dar eşti pe partea cealaltă !!!

Am fost întrebat de mai multe ori până acum, pe tonuri diferite, dacă îmi menţin cererea de excludere din partid a lui Emil Calotă, pe motiv de non-combat în campania electorală.
Jurnaliştii care au vrut să se convingă de faptul că nu mi-am schimbat părerea vor să menţină cald “scandalul la PSD”. Resping termenul de “scandal”, cred că este o eroare.
Prin declaraţia din seara alegerilor, înainte să ştiu rezultatul, am vrut doar să-mi exercit dreptul de a fi sincer. La fel am făcut în interviurile acordate pentru PhOnline.ro ( vezi înregistrarea video) şi “Telegraful de Prahova”.
Am învăţat de la tinerii cu care am făcut campanie electorală poate cea mai importantă lecţie de când m-am înscris în PSD: politicienii au un obicei ciudat de a aplana nemulţumiri la mese restrânse, însă faptele care au generat acele nemulţumiri întotdeauna se repetă.
Eu n-am mai vrut să accept acest obicei!
Dacă aş fi avut o discuţie cu Emil Calotă între patru sau şase ochi, aşa cum stiţi foarte bine că se mai întâmplă, ar fi existat riscul ca non-combatul să se repete şi la campanile viitoare. Nu ne putem permite acest lucru !
PSD Ploieşti are nevoie de o intervenţie chirurgicală, iar gestul meu a fost doar un semnal că trebuie să ne îndreptăm spre sala de operaţie.