Apel către miniştrii PSD: comunicaţi şi prezentaţi explicaţii opiniei publice!

Apelul meu nu reprezintă nicidecum o generalizare, pentru că există miniştri care au o prezenţă publică eficientă şi recunoscută, dar nici o personalizare doar pentru ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, cel de la care a pornit această iniţiativă.

Am fost întrebat de mai multe ori de ce ministrul Justiţiei nu îşi exercită autoritatea constituţională pentru a impulsiona anchetele procurorilor, astfel încât sistemul judiciar din România să nu îl cerceteze pe Traian Băsescu doar pentru şantaj, ci să se aplece şi asupra altor mărturii privind implicarea acestuia în fapte de corupţie. În acest context, este obligatoriu de precizat că ministrul Justiţiei, oricine ar fi el şi indiferent de la ce partid, nu se poate implica în niciun fel de anchetă, nu poate şi nu trebuie să o influenţeze. Cu toate acestea, în opinia mea, ministrul Justiţiei are posibilitatea legală şi chiar trebuie să explice opiniei publice cum îşi poate exercita sau nu autoritatea în astfel de cazuri, atât direct, în calitatea oficială pe care o are, cât şi prin sesizarea unor instituţii competente în domeniu. Scopul este acela de a convinge cetăţenii că lucrurile nu stau pe loc, că nimic nu este blocat într-o inerţie prost înţeleasă şi în general nu există o lipsă de reacţie a miniştrilor PSD.

De aceea, i-am adresat ministrului Cazanciuc un apel să îşi asume această temă şi să o explice public.

Trebuie vă să spun că din poziţia de senator PSD înţeleg să sprijin Guvernul Ponta, din care fac parte miniştrii pe care partidul meu i-a propus. În acelaşi timp însă, cred că este de datoria lor să răspundă în mod direct întrebărilor lansate în spaţiul public, pe domenii de competenţă. Senatorii şi deputaţii PSD sunt gata să îi susţină, dar pentru asta trebuie să existe cel puţin un punct de vedere al miniştrilor responsabili faţă de subiectul respectiv.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Cât de sigur (mai) poate fi Traian Băsescu de tăcerea Elenei Udrea ?

Elena Udrea şochează din nou, însă nu prin faptul că a primit încă un aviz de la Camera Deputaţilor pentru a se reîntoarce după gratii, ci prin atitudinea sfidătoare faţă de o arestare iminentă. Nici urmă de regret, nici vorbă să recunoască vreuna din faptele de corupţie pentru care este acuzată, Elena Udrea îşi asumă până în ultimul moment puterea câştigată în timpul mandatelor lui Traian Băsescu.

În opinia mea, atitudinea şi comportamentul Elenei Udrea, suficient de relevante chiar şi în absenţa declaraţiilor despre cauzele penale, ne oferă poate cea mai importantă informaţie din această perioadă: ea, Elena Udrea, este cea care a condus în ultimii 10 ani, şi România, şi pe Traian Băsescu, aşa cum numai un veritabil agent de influenţă putea să o facă. Având în vedere că relaţiile care se devoalează acum prin denunţuri, dar şi afacerile la negru pe zeci de milioane de euro o aveau ca punct comun, este greu de presupus că Băsescu i-ar fi putut refuza ceva. Şi nu mă refer doar la relaţia politică sau personală, cât mai ales la dependenţa materială. Aceeaşi dependenţă se manifestă şi acum, însă într-un sens penal, pentru că orice depoziţie a Elenei Udrea care îl vizează, îi poate aduce fostului preşedinte ani de puşcărie. Întrebarea care se pune este cât de sigur (mai) poate fi Traian Băsescu de tăcerea sau protecţia Elenei Udrea ?

Cât timp va fi convinsă că sistemul de control al justiţiei, pus la punct în ultimii 10 ani, o va salva, probabil că siguranţa afişată în prezent va rămâne. Când şi dacă va constata că trebuie să se descurce prin forţe proprii, pentru că procurorii au devenit independenţi, Elena Udrea va face atunci poate singura cronică adevărată a regimului Băsescu.

Din păcate, acesta pare a fi deznodământul spre care ne îndreptăm: procurorii aşteaptă informaţii de la Udrea, în condiţiile în care, deşi există o serie întreagă de denunţuri ce îl vizează pentru folosire de bani negri în campania de la prezidenţiale, la care se adaugă şi celelalte dosare penale din timpul mandatelor, Traian Băsescu îşi petrece pensia liniştit, cu calm, ieşind seara la un film.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Faptele lui Băsescu Traian şi efectele lor în campania pentru europarlamentare

Astăzi este prima zi din campania electorală pentru alegerile europarlamentare şi normal ar fi să discutăm despre politicile europene care, în ultimii 5 ani, ne-am convins cu toţii că ne influenţează viaţa determinant. Ar fi de aşteptat în egală măsură să vorbim şi despre oamenii care au tot denigrat România în structurile europene începând din anul 2009, trimişi acolo de cel pe care acum îl numim Băsescu Traian, să-i întrebăm de ce au făcut asta, ce au avut câştigat. Ei, că ţara oricum doar a pierdut. Ar trebui, aşa cum spunea un analist politic, să dezbatem “…ceea ce este important, pentru că viitorul nostru depinde de Europa şi nu de Băsescu !”

Dar ce avem de făcut într-o situaţie ca aceasta prin care trecem acum, când dezvăluirile despre abuzurile lui Băsescu Traian în cele două mandate se succed într-o asemenea cavalcadă, iar faptele de corupţie ajung la un asemenea nivel, încât ajungem să (ne) întrebăm cine l-a ajutat să le ţină atât de mult timp ascunse, pentru că de contestat… nu cred că mai pot exista argumente.

Ajungem astfel într-o nouă campanie, cu şi despre Băsescu Traian, de data aceasta cu mult mai multe fapte şi dosare pe masă, care conturează în mod evident sistemul împotriva căruia luptăm. Deşi la început a fost doar declarativ, acum simţim pe deplin că 2014 este anul în care pleacă nu doar Băsescu, dar mai ales reţeaua de interese pe care acesta a patronat-o. Din acest punct de vedere, campania pentru europarlamentare nu este nicidecum un demers parlalel. Dacă reuşim în acest an să facem curăţenie în ţară, dezvăluind adevăruri ascunse timp de 10 ani, atunci putem vorbi despre acţiuni şi un statut european în interesul României.

Şi dacă seară de seară sunteţi interesaţi să aflaţi ce a mai făcut Băsescu Traian, pe lângă afacerea de la Nana, ameninţările şi şantajul la senatorul Gabriela Firea, imunitatea prezidenţială, implicarea politică pentru susţinerea evidentă a unui partid, culminând cu dubla graţiere a avocatei implicată în mafia retrocedărilor, aveţi imaginea sistemului care trebuie demis la vot, alegerile europarlamentare fiind doar prima etapă.

Cea mai recentă dintre ideile lansate în spaţiul public, potrivit căreia preşedintele poate graţia pe oricine, pentru simplul fapt că aşa vrea şi nu este obligat să dea socoteală nimănui, a fost denaturată de Băsescu Traian, la fel ca şi imunitatea prezidenţială. Este foarte adevărat că juriştii care au lucrat la Constituţia astăzi în vigoare nu şi-ar fi imaginat vreodată cum un preşedinte ar putea să mintă cu o nonşalanţă incredibilă, să întindă abuzurile sau competenţele atât de mult, încât să dea peste cap chiar şi spiritul legii. Dar în condiţiile în care în prezent avem de-a face cu un exces de autoritate care duce foarte uşor spre dictatură, este de datoria opiniei publice să analizeze fenomenul, pentru a stabili o bornă peste care societatea românească nu acceptă să treacă nici chiar un preşedinte.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr