Despre “Protestul papioanelor”, la cererea unui prieten de pe facebook

Primul aspect pe care trebuie să îl scot în evidenţă este acela că nu vorbim despre “Protestul papioanelor” ca eveniment singular. Acesta reprezintă finalul unui şir de reacţii, care au început săptămâna trecută. Printr-o Hotărâre de Guvern, Institutul Cultural Român a trecut sub controlul Senatului, de la Preşedinţia României. Această schimbare a deranjat o serie de oameni de cultură şi n-am înţeles de ce, pentru că nu există un precedent în care o instituţie aflată în subordinea Senatului să fi fost afectată în vreun fel de acest nivel de coordonare.

O altă precizare care nici nu cred că mai era necesară, însă o fac pentru acurateţea argumentelor, niciodată nu a fost vorba despre un control al actului artistic, vreo opinie exprimată în legătură cu acest aspect, critici sau laude cu privire la ceea ce fac oamenii de cultură. Pur şi simplu a fost vorba despre un control strict al sumelor alocate de la bugetul de stat pentru funcţionarea Institutului Cultural Român. 10 milioane de euro anual, nici mai mult nici mai puţin.

Nu s-a pus problema reducerii acestui buget, nu s-a luat în discuţie schimbarea lui Patapievici, iar în exprimarea punctului meu de vedere cu privire la acest subiect, nici măcar nu mă voi referi la opţiunile politice ale oamenilor de cultură vizaţi.

În aceste condiţii, pun următoarele întrebări, chiar şi retorice, pentru care nu am auzit explicaţii clare din partea celor care fac parte din mediul cultural şi au pretenţia că se pricep la fenomen:

– De ce nu e bine ca Institutul Cultural Român să treacă de la Preşedinţie la Senat ? Cine pierde şi de ce ?
– Există vreo suspiciune sau o dovadă că actul cultural ar fi afectat ?
– Curtea de Conturi a depistat o serie de nereguli cu privire la cheltuirea banilor publici alocaţi ICR. De ce nu a dat nimeni explicaţii referitoare la ilegalităţile semnalate ?

Ieri ar fi trebuit ca H.R. Patapievici să se întâlnească la Senat cu liderii grupurilor parlamentare PSD şi PNL. Ar fi fost o discuţie informală, la finalul căreia erau programate declaraţii de presă. H.R. Patapievici ar fi vrut ca presa să fie de faţă la toată discuţia, în timp ce liderii PSD şi PNL din Senat au susţinut oportunitatea declaraţiilor de presă la final. Nu s-au înţeles, aşa că Patapievici s-a supărat şi a plecat.

Pe lângă situaţia cel puţin ciudată şi discutabilă în care un angajat al statului (preşedintele ICR îşi primeşte salariul de la stat !) pune condiţii sau chiar refuză o întâlnire cu reprezentanţii unei instituţii ce îi supraveghează activitatea, în cazul de faţă Senatul României, mă aştept ca Patapievici să prezinte în faţa presei toate detaliile legate de cheltuirea bugetului ICR, în special acele aspecte sesizate de Curtea de Conturi. Să vină cu facturile pe masă în faţa presei şi să explice cum a cheltuit fiecare leu ! În felul acesta îşi va demonstra cu adevărat disponibilitatea pentru transparenţă, indiferent de context.

În ordine cronologică, abia acum intervine “Protestul papioanelor”. Personal, susţin libertatea de a protesta pentru oricine, însă putem vorbi despre corectitudinea unui demers de acest fel abia după elucidarea aspectelor semnalate mai sus. Nu poţi să faci ce vrei cu banii publici, cu mulţi bani publici, pentru ca apoi să te plângi că vrea cineva să te controleze !

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr