Cum poate un fost ofiţer SRI, în prezent senator, să controleze Serviciul Român de Informaţii

Cum bine v-aţi dat seama din titlu, este chiar cazul meu. În ultima perioadă, cu atât mai mult după demisia lui George Maior şi acuzaţiile Elenei Udrea la adresa generalului Florian Coldea, s-au intensificat punctele de vedere exprimate în spaţiul public despre faptul că, prin prestaţia sa, Comisia parlamentară de control a SRI nu ar controla de fapt Serviciul Român de Informaţii. În plus, în opinia mai multor comentatori, Comisia ar fi cea controlată de SRI, existând chiar “legende”, bazate pe declaraţii ale unui fost director SRI, Virgil Măgureanu, vechi de-acum aproape 20 ani.

După 1990, am decis să intru în Serviciul Român de Informaţii, probabil citisem prea multe cărţi despre activitatea de intelligence şi cum ea este privită în alte ţări, unde este considerată o meserie de seniori. Am trecut toate examenele necesare, am fost chiar şeful unei promoţii de ofiţeri veniţi din viaţa civilă şi m-am pus în slujba ţării. Sunt şi acum mândru de performanţele mele, obţinute în acest sistem al siguranţei naţionale. În 1999 însă, constatând că întreaga mea carieră de ofiţer este dependentă de voinţa discreţionară şi puterea absolută a unor vremelnici şefi din SRI, am demisionat, hotărât să intru în politică şi să încerc să schimb ceva.

Peste ani, ajuns senator, am considerat că experienţa şi expertiza în domeniul siguranţei naţionale, dublate de bunăcredinţă, mă recomandă să fac parte din Comisia de supraveghere a activităţii SRI. Deşi au fost mai mulţi candidaţi , colegii mei senatori din PSD m-au votat şi cred că nu am dezamăgit până acum încrederea pe care mi-au acordat-o. În prezent, opinia publică se întreabă în emisiuni televizate şi pe facebook cum e posibil ca un fost ofiţer SRI să controleze SRI.

Eu, fostul ofiţer SRI, care mi-am dat demisia tocmai pentru a îndrepta nişte lucruri despre care nu eram de acord cum funcţionează, cred că prin întreaga mea activitate am dovedit că nu sunt sluga SRI, nu sunt coordonat de nimeni, ci doar de propria mea conştiinţă. În acelaşi timp, cred cu tărie că pentru a controla un sistem precum cel al siguranţei naţionale este necesar să ştii cum funcţionează, să ai cunoştinţele necesare.

Dau un singur exemplu: există o dezbatere întreagă despre ancheta internă pe care Serviciul Român de Informaţii o derulează în prezent faţă de acuzaţiile lansate de Elena Udrea în spaţiul public. Ancheta este premergătoare audierii conducerii interimare a SRI în faţa Comisiei parlamentare. Pentru corecta înţelegere a mecanismelor, trebuie să explic că nu poate fi vorba în niciun caz de o anchetă de genul “Coldea îl controlează pe Coldea”. Serviciul Român de Informaţii are propriul său sistem de protecţie internă, care trebuie să elaboreze acum un raport detaliat. Acesta va reprezenta un suport de informare şi analiză pentru audierea la Comisie.

Sunt convins că profesioniştii ce vor elabora acest raport nu îşi vor pune în pericol întreaga carieră pentru a mistifica sau omite fapte care ar putea să incrimineze un şef aflat temporar în funcţie. Cunosc felul în care lucrează ofiţerii din sistemul intern de protecţie al SRI, (în mod logic, aici ar trebui să explic cui se subordonează, dar nu pot să o fac, pentru că vorbim totuşi de servicii secrete şi nu de servicii publice) şi de aceea afirm că am totală încredere în acest tip de raport , care dă greutate şi credibilitate oricărei audieri parlamentare. Aceasta nu se poate baza doar pe întrebările politicienilor, ci trebuie să aibă ca repere rapoarte de specialitate.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Cum şi-a premeditat Băsescu manipularea cu ofiţerul SIE

Mai întâi a pus la cale scandalul creat de Robert Turcescu, cu scopul foarte bine calculat de a lansa pe piaţă subiectul fals al candidatului-ofiţer acoperit, testând astfel reacţia opiniei publice şi lansând o întreagă isterie naţională, conştient că nu va exista niciun fel de risc penal faţă de Robert Turcescu. Pentru că nu a prezentat nicio dovadă că ar fi fost ofiţer acoperit şi doar a scris acest lucru pe blog, iar nebunia a fost amplificată numai prin dezbaterile de la momentul respectiv, împotriva lui Turcescu nu a început urmărirea penală şi nu a fost acuzat de niciun fel de infracţiune.

După câteva săptămâni, Băsescu repetă fix aceeaşi schemă. Spune că Ponta ar fi fost ofiţer SIE, fără să prezinte niciun fel de probă, conştient că nu va risca niciun fel de consecinţe penale, mizând însă pe un dublu efect electoral: în primul rând acela de a deturna dezbaterea publică, de la analiza platformelor electorale la serviciile secrete, şi nu în ultimul rând pentru a-l culpabiliza pe Teodor Meleşcanu, candidatul de pe dreapta care o deranja cel mai tare pe Elena Udrea.

Traian Băsescu şi-a greşit însă planul şi a dezvăluit singur cum a încălcat legislaţia în vigoare, prin tentativa de a solicita conducerii Serviciului de Informaţii Externe date privind apartenenţa la Serviciu, actuală sau fostă, a unui membru al Guvernului sau a oricărui politician, cu scopul de a prezenta public aceste informaţii clasificate.


Pentru informarea opiniei publice, Legea nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, prevede :
Art9(4) – Reglementările în vigoare privind transmiterea către alte instituţii a unor date şi informaţii de evidenţă nominală sau statistice se aplică Serviciului de Informaţii Externe, numai în măsura în care furnizarea acestora nu conduce la deconspirarea acţiunilor, sediilor şi personalului instituţiei.
Art10(2)- Sursele de informare, metodele şi mijloacele de muncă nu pot fi dezvăluite faţă de nimeni şi în nici o împrejurare.
Art18(3) – Divulgarea, în orice mod, a datelor sau a informaţiilor care fac obiectul activităţii Serviciului de Informaţii Externe este interzisă şi se pedepseşte conform legii.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr