Arestările din bănci, conexiuni cu mediul politic

Arestările din aşa-zisul dosar al bancherilor, ce seamănă tot mai mult cu un dosar al escrocilor care s-au trezit dintr-o dată că nu le mai apără nimeni spatele, marchează ridicarea batistei de pe ţambalul numit România. Obiceiul autohton prin care “mafia gulerelor albe” ajunsese să garanteze protecţie oricui era dispus să dea un tun din banii statului, sistemul prin care toată lumea ştia că e corupţie şi nimeni nu făcea nimic ca să nu deranjeze mai sus, toate acestea dispar în faţa determinării de a face ordine.

S-a dat drumul la dosare, cum se spune, şi astfel reuşim să vedem cine lua banii, prin ce sistem, câţi şi mai ales de cât timp.

Faptul că instituţiile statului chiar îşi fac datoria este privit acum ca un demers inedit. Cu toate acestea, semnalul că nimeni nu mai este protejat face ca arestările să curgă pe bandă rulantă. Nu fac excepţie oficiali din Ministerul Economiei, din mediul bancar, generali, oameni de afaceri, există informaţii că tentaculele au ajuns chiar şi în Parlamentul României. Într-un alt dosar, chiar şi şefii de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au intrat în atenţia DNA. Indiferent de zona în care reţeaua s-a extins, mesajul este clar : nimeni nu scapă dacă este vinovat !

Personal, cred că fraudele descoperite acum în sistemul bancar au legături puternice cu mediul politic. O simplă verificare a destinaţiei banilor obţinuţi prin credite corupte ar putea conduce spre conturile unor partide, pentru că este greu de crezut că protecţia nu se baza şi pe un puternic sprijin din partea politicienilor care au fost la putere din 2010, când au fost semnalate fraudele în sistemul bancar, şi până în 2012.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Nu toţi politicienii sunt la fel !

Se simte reacţia străzii. Reacţie electorală.
Ştiu că mai este un an până la locale şi alegerile parţiale nu sunt la Ploieşti, ci în comuna Scorţeni. Totuşi, politicienii încep să se alinieze la judecata electoratului. Apar reacţii din ce în ce mai vehemente la adresa mediului politic în general, ceva de genul “Toţi sunteţi la fel, nu mai avem încredere !”

După toate cele care s-au întâmplat în ultimii doi ani, după manifestările incontestabile de corupţie, incompetenţă şi dezinteres pentru oameni, este greu să mai ai încredere în clasa politică. Recunosc, aşa este, dar cred că mai există loc de diferenţe. Eu spun că nu toţi politicienii sunt la fel, nu toţi au făcut rău cetăţenilor de la care au primit un vot. De aceea, este necesară o analiză justă a fiecăruia, cât mai în amănunt, indiferent de partid sau zona de competenţă. Reversul medaliei este dictatura, de care nu suntem foarte departe.

Poate că nu sunt mulţi cei care vor fi de acord cu mine acum, poate că este mai simplu să blamezi decât să faci o analiză a modului în care s-a comportat fiecare politician ales. Am considerat însă că trebuie să atrag atenţia asupra acestui mod de a privi lucrurile, cu speranţa că percepţiile reale se vor forma şi consolida în timp. Însă este nevoie ca electoratul să ne judece separat şi mai ales să îşi amintească cine este responsabil pentru fiecare moment greu din aceşti ani. Am fost diferiţi, am votat diferit, am vorbit diferit.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Definiţia interlopului, un test pentru şefii Poliţiei

Probabil că fiecare şef de inspectorat judeţean de poliţie ar trebui să explice în scris ce este acela un interlop. Asta aşa, ca o măsură de precauţie, să nu ne trezim mâine-poimâine că mai păţim şi prin alte părţi ce s-a întâmplat zilele trecute la Piatra Neamţ, unde şeful Poliţiei făcea filosofia interlopului şi îşi punea întrebări existenţiale pe această temă.

Două concluzii s-au desprins în urma incidentelor de la Piatra Neamţ. În primul rând, nu poate fi o coincidenţă ca un poliţist să-şi construiască o casă lângă un personaj controversat, pe care opinia publică sau presa îl numeşte “interlop”. În al doilea rând, se dovedeşte tot mai mult faptul că, atunci când politicul se amestecă în treburile Poliţiei, primii care au de pierdut sunt cetăţenii, însă nici despre poliţişti nu putem să spunem că sunt mai puţin afectaţi.

Singurul câştig pe care îl avem în urma evenimentelor de la Piatra Neamţ este acela că poliţiştii au început să vorbească pe faţă, în direct la televizor, despre felul în care şefii lor sunt numiţi pe criterii politice.

De ce spun toate acestea ?
1. Sunt absolut convins că situaţia de la Piatra Neamţ nu este singulară şi, cel puţin în ceea ce mă priveşte, nu pot să nu am o reacţie atunci când există chiar şi prezumţia ca poliţiştii să colaboreze în bună vecinătate cu interlopii.
2. Încurajez orice poliţist să mă informeze, chiar şi sub protecţia anonimatului, dacă activitatea sa este influenţată de mediul politic şi cum se întâmplă acest lucru.

Am acordat o atenţie specială mesajului următor, pe care l-am citit pe www.stavri.ro, blogul jurnalistului Cătălin Stavri : “Domnule Stavri, sunt coleg cu cei doi care au acum probleme.Vă rog să fiţi foarte atent, că e totul cusut cu aţă albă. De ce nu se anchetează şi telefoanele date de Roberta sau de tatăl domniei sale pentru a fi iertaţi diverşi pedelişti”

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr