“Suspiciune rezonabilă” sau “indicii temeinice” pentru reţineri sau arestări ?

Comisia Juridică a Senatului a avizat favorabil proiectul de lege al Guvernului privind modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. În cadrul acestui proiect a fost adoptat un amendament ce prevede înlocuirea sintagmei „suspiciune rezonabilă” cu „indicii temeinice”, în ceea ce priveşte aplicarea măsurilor preventive în diverse cauze penale.

Concret, este vorba despre faptul că articolului 202 din actuala lege, care prevede că „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune…” s-a modificat cu următoarea formulare: „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă că o persoană a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală…”.

Iniţiativa a declanşat reacţii, atât din partea unor ambasade, cât şi în medii politice. Înainte de votul din plenul Senatului, aş vrea să cunosc opinia voastră. Cum ar trebui în mod corect să fie făcute reţinerile sau arestările preventive, indiferent de persoanele vizate, pe baza unor “suspiciuni rezonabile” ale procurorilor sau cu “indicii temeinice” ?

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Numai consultările pot rezolva blocajul de la DNA şi Parchetul General

Apreciez ca un gest corect, de maximă responsabilitate, determinarea cu care premierul Victor Ponta, în calitate de ministru interimar al justiţiei, şi-a asumat obligaţia de a numi şefii de la DNA şi Parchetul General. Asta în condiţiile în care s-ar fi putut desemna foarte uşor un alt ministru interimar, poate chiar din rândul liberalilor, stabiliţi ca “titulari” ai acestui minister, prin algoritmul politic din cadrul USL. S-au tot făcut speculaţii pe tema propunerilor ce urmează să fie făcute de Victor Ponta privind şefii celor două structuri şi de aceea încerc să nu intru într-un malaxor al comentariilor care încep cu “dacă”, pentru că mi se pare firesc să mă pronunţ asupra numirilor atunci când acestea se vor face.

Până atunci însă, consider că este absolut obligatoriu să existe o „consultare în prealabil” între instituțiile implicate: Ministerul Justiției, CSM și Președinție, pentru a pune astfel capăt blocajului instituțional în care se află atât DNA, cât și Parchetul General.

Trebuie să ştiţi că procedura numirii Procurorului General și a șefului DNA implică aceste trei instituții ale statului român: Ministerul de Justiție, CSM și Președinția. În derularea procedurii, principalul element de care trebuie să ţinem cont, din păcate, este că ultimul cuvânt îi aparține lui Traian Băsescu. Acesta poate respinge orice propunere și poate invoca orice motiv. În aceste condiţii, este necesar să găsim o soluție pentru a evita blocajul instituțional în care se află DNA și Parchetul General, printr-o consultare între cele trei instituții implicate în procedura de numire, în limitele impuse de separația puterilor în stat.

Indiferent dacă propunerile pe care Victor Ponta le va face vor fi contestate sau nu, cred că se simte foarte clar din reacţiile opiniei publice, încă de pe acum, nevoia de a explica public în ce context au fost luate deciziile, dacă au existat presiuni şi cine le-a făcut, care este orizontul de aşteptare şi pentru ce perioadă. Anul trecut am învăţat că românii sunt în stare să-şi asume multe lucruri, să accepte multe decizii, să înţeleagă multe situaţii nou create sau moştenite, unele chiar nedrepte, totul este ca liderii să le explice de ce.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr