JOCUL DOSARELOR sau “Ce știi de Dragnea ?”

Sub niciun motiv însă, nu avem “Ce știi de Cioloș?” sau “Ce știi de Raluca Prună, de Ghinea, de Orban, de Nicușor Dan, de Turcan sau de Macovei?” Acum nu mai există nici măcar “Ce știi de Ponta?” și istoria ne va dezvălui poate nu peste mult timp care este motivul.

Demonstrată în nenumărate dosare ca “poliție politică” la modul cât se poate de clar, procedura denunțurilor provocate are o nouă țintă politică fixă, Liviu Dragnea, și o serie de persoane sau conjuncturi care își aduc aportul la construcția unei crize politice printr-un nou dosar greu la DNA.

Ponta spune că timp de patru ore la DNA nu a făcut denunțuri despre Dragnea, ci doar a răspuns la întrebări pe fapte care vizează dosarul Teldrum. Cu o săptămână în urmă însă, n-a avut nicio problemă politică să-l asocieze cu Teldrum pe același Dragnea, dar în declarații de presă. La rândul său, Dragnea afirmă de vreo câteva luni, clar și răspicat, că n-are nicio legătură cu Teldrum. Cine pe cine vrea să trimită de fapt la DNA, rămâne de văzut și de judecat !

În același timp, avem și următoarea afirmație, publică și asumată de Daniel Dragomir: “Nici nu mai suntem în anul 2016, când primul ministru chema la o “informală” un număr de firme si le cerea să “ajute” Hotnews”. (un site de știri care a susținut guvernarea tehnocrată).

În traducere, premierul tehnocrat al României cerea unor firme să sprijine un site de știri favorabil. Nu există nicio contestare a informației, dar nici de sesizarea instituțiilor statului nu am auzit !

Altfel spus, în timp ce pentru Dragnea se forțează denunțuri (și există o grămadă de mărturii în acest sens), Cioloș spre exemplu, dar și alții ca el, pentru care ar putea exista sesizări din oficiu, își văd liniștiți de viață.

Una dintre explicații pentru acest joc al dosarelor, deși se petrece într-un plan paralel, se detașează în mod evident.

Săptămâna trecută, Dragnea și Tăriceanu au sesizat Curtea Constituțională cu privire la un posibil conflict constituțional între Parlament și Ministerul Public, conflict generat de boicotarea lucrărilor comisiei parlamentare de anchetă a alegerilor din 2009 de către mai marii Parchetelor.

Cu alte cuvinte, Kovesi și Lazăr au boicotat lucrările comisiei parlamentare de anchetă pentru alegerile din 2009, pe care au încercat să le și blocheze, afectând astfel derularea procesului democratic. Daca sesizarea va fi acceptată, așa cum estimează specialiștii, Kovesi și Lazăr vor trebui să plece din funcții, pentru că este imposibil de acceptat pentru un stat normal că șefii DNA și Parchetului General nu au respectat spiritul și litera Constituției României.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Un nou Băsescu pe scaunul de la Cotroceni

Președintele României, Klaus Iohannis, încearcă să rezolve situațiile de criză din țară prin adaptarea realității la soluții convenabile, pentru a-și îndeplini obiectivele politice pe termen lung. Altfel spus, alege să așeze lucrurile cu mâna, conform propriilor interese, trecând într-un plan secundar faptele, contextul, ansamblul problemelor, inclusiv întrebările rămase fără răspuns, pe care cu toții ni le punem.

Un fel de „Las-o așa sau facem așa, că e mai bine!”, chiar dacă opinia publică, specialiștii pe diverse probleme rămân stupefiați în fața modului în care președintele înțelege să gestioneze sau să închidă diverse scandaluri publice și probleme ce nu îi convin. Totul se întâmplă respectând un plan bine stabilit, despre care descoperim că excede prerogativele prezidențiale, dar include pe deplin implicarea și controlul politic.

Primul moment de acest fel, pe care personal l-am considerat un atac la inteligența celor care se pricep la acest domeniu, este tentativa de a închide criza de la SRI, prin transferarea ei la Parlament, cu o importantă miză politică, ce va deveni evidentă de săptămâna viitoare. Al doilea este prezența intempestivă în această dimineață la ședința de Guvern, într-o mișcare de forță, cu scopul de a puncta mediatic, deși Constituția nu îi oferă această libertate.

Numitorul comun al celor două situații, cele mai recente, este acela de a da șah partidelor, liderilor politici, Guvernului, Parlamentului, oricui nu îi recunoaște puterea. Acestea sunt zilele în care reîncepe scandalul politic în România, cu un nou președinte de tip Băsescu pe scaunul de la Cotroceni.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

România pe pilot automat. Tehnocrații se înghesuie în politică

Impresionant de lungă este lista miniștrilor și secretarilor de stat din așa-zisul guvern tehnocrat care și-au dat demisiile pentru a se regăsi pe listele de candidați ale PNL și partidului lui Soroș (USR). Aflăm astfel că, după un an de guvernare dezastruoasă, am fost conduși de politicieni ascunși în blană de tehnocrați care, după ce și-au dovedit incompetența, își dezvăluie acum adevărata față.

Este chiar mai rău decât dacă s-ar fi întors PDL-ul la guvernare pentru că, spre deosebire de Iohannis care îi susține necondiționat, implicându-se pe față în campanie, Băsescu măcar își sancționa singur incompetenții care depășeau limitele de prostie.

Asistăm la o strategie pe care merită să o urmărim cu atenție, pentru a-i înțelege scopul evident de manipulare publică… Așa cum în urmă cu un an auzeam doar “să vină tehnocrații să scoatem țara din impas și să terminăm cu politicienii”, astăzi, după una dintre cele mai proaste perioade din istoria României, când țara a mers pe pilot automat pentru că nu a avut cine să o conducă, aflăm că “trebuie să schimbăm clasa politică”, culmea, cu aceiași oameni care timp de un an au demonstrat că nu sunt în stare de nimic.

Scopul final este depersonalizarea viitorului Parlament, astfel încât politicienii care spun lucrurilor pe nume, cei care spun românilor adevărul, să nu mai aibă cadrul liber de exprimare, să nu mai poată răsturna planurile pentru puterea absolută.

“Parlamentul meu” înseamnă de fapt transformarea celui mai important for de dezbatere din România într-o masă de manevră, compusă din politicieni care știu să spună doar “da” sau „nu”.

Atenție, România, tehnocrații vor să intre în politică pentru că le place foarte mult puterea, chiar dacă la guvernare n-au fost în stare să facă nimic !

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Momentul în care tehnocrații din Guvernul Cioloș trebuie să plece definitiv…

Lucrurile au mers prost de la început, nu doar prin modul în care a apărut Guvernul Cioloș, cât mai ales din cauza profilului miniștrilor desemnați. A fost și este în continuare evident că nu se simt deloc confortabil în pozițiile guvernamentale pe care le ocupă. N-au miză, stau acolo doar pentru că au primit ordin, nu le place deloc să rezolve probleme care nu sunt ale lor și, culmea, mai pierd și bani personali din asta.

N-am votat acest guvern, nu l-am susținut, nu m-a impresionat prin nimic constructiv, am remarcat în schimb modul foarte ferm în care știe să respecte ordinele primite…Ce mi s-a părut însă șocant a fost lipsa de empatie, de implicare sau de simțire, în fața momentelor tragice, grave sau limită, care îi fac pe români vibreze. Miniștrilor tehnocrați nu li se mișcă un mușchi pe față, nu îi impresionează nimic, ei doar aplică proceduri…

La finalul anului trecut, când spuneam că ministra de Finanțe ar trebui să afle că există viață în spatele cifrelor din buget, dar și cât este de importantă suta de lei în plus la salariu pentru o familie din România, nu m-am gândit că peste câteva luni se va ajunge ca tragedia bebelușilor din Argeș să fie tratată tot …tehnocrat.

Percep această tragedie în primul rând ca om și ca tată, și am considerat că este normal ca în primul rând specialiștii în domeniu, atât din Ministerul Sănătății, cât și din Parlament, să se pronunțe față de această situație. Când ar fi fost de așteptat să ia Guvernul foc pentru că mor copiii și nu știm de ce, am văzut că reacțiile guvernamentale vizează doar vizite la spital, audieri la comisiile parlamentare, după ce s-au înregistrat deja trei decese, cereri și un refuz în privința demisiei ministrului. Premierul a cerut doar o comunicare mai bună, precum și anchetele de rigoare. Mama unui copil de 5 luni, dacă vreo autoritate a găsit de cuviință să îi acorde atenție, a pus însă punctul pe i și le-a spus tehnocraților că ea nu știe ce mâncare (mai) poate fi considerată sigură … Deci, cu ce să își hrănească copilul… Nu i-a răspuns nimeni, semnalul a rămas undeva în aer, pentru că informațiile despre siguranța laptelui, chiar dacă există, nu au ajuns la destinație. Dacă ministrul Sănătății nu a putut gestiona o situație de criză de o asemenea gravitate, iar premierul face doar controale și apeluri la o comunicare mai bună, fără măsuri concrete, atunci sunt create toate motivele ca amândoi, și implicit Guvernul, să plece.

Vorbim așadar de lipsă de profesionalism, superficialitate și lipsă de eficiență, eu aș spune chiar lipsă de compasiune, motive suficiente care pot duce la transformarea moțiunii simple la adresa ministrului Sănătății, anunțată de PSD, în moțiune de cenzură.

Pe un alt plan, dar cu o semnificație publică similară, pentru evacuarea celor 5 televiziuni ale trustului INTACT, în cazul în care acest abuz se va concretiza, moțiunea de cenzură nu mai necesită nicio explicație. Ea trebuie pusă în practică !

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Schimbarea premierului, un subiect lipsit de logică

Alegerile interne din PSD nu înseamnă că ne propunem să schimbăm premierul, nici să negociem pentru asta sau să căutăm un înlocuitor lui Victor Ponta şi să-l ţinem în aşteptare pentru orice eventualitate. În acest sens am interpretat declaraţiile oficiale din partid cu privire la această temă. Deşi mi s-au părut foarte clare, nu doar mie, ci şi altor colegi din PSD, aproape în fiecare zi mi s-au cerut clarificări despre momentul în care va fi schimbat premierul Ponta. Din punctul meu de vedere, nu va fi schimbat şi îşi va duce mandatul la bun sfârşit !

Pe lângă faptul că nu există niciun motiv raţional, politic, economic, juridic, parlamentar sau guvernamental, care să justifice un demers de acest fel, poate doar dorinţa deja estompată a preşedintelui Iohannis de a avea propriul său guvern, contextul actual, atât intern, cât şi extern, face din simpla temă de schimbare a Guvernului un subiect lipsit de logică.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Nu am votat pentru pensiile speciale ale parlamentarilor

Ca să nu fie niciun dubiu asupra votului meu, trebuie să vă spun că astăzi nu am participat la şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în cadrul căreia s-au adoptat pensiile speciale pentru parlamentari. Nu m-am înregistrat pe listele de prezenţă.

Două sunt motivele care m-au determinat să procedez în acest mod. Primul dintre ele este că, după apariţia acestui proiect în spaţiul public, m-am întâlnit cu foarte mulţi oameni, atât pe stradă, în colegiul meu, cât şi în cadrul unor reuniuni de partid. Am vorbit inclusiv cu primarii PSD din Prahova despre acest subiect. Absolut toţi mi-au spus că iniţiativa de a se acorda pensii speciale pentru parlamentari nu este oportună şi nici corectă în momentul de faţă. Le-am promis tuturor că nu îmi voi da votul pentru acest proiect şi am exprimat asta în spaţiul public, cu mult înainte de momentul care s-a derulat astăzi în Parlament.

Al doilea motiv pentru atitudinea mea faţă de această lege, deşi importanţa lor poate fi inversată oricând, este acela că nu voi vota niciodată în favoarea unui proiect ce a primit aviz negativ din partea Guvernului pe care îl susţin.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Preşedintele care îşi citeşte sentimentele din discurs

…este Klaus Iohannis. Le-a demonstrat asta liberalilor săptămâna trecută, când a avut nevoie să îşi arunce ochii în discursul scris pe foaie pentru a le transmite cel mai uman dintre sentimente: că i-a fost dor de ei. Preşedinte neamţ ! Prea puţini au băgat în seamă gestul, mult mai intresaţi fiind de faptul că preşedintele îşi vrea în continuare propriul guvern şi, diplomatic, prin cuvinte puţine, îi încurajează să depună moţiune de cenzură. Liberalii s-au arătat aşadar mulţumiţi că se află în continuare în graţiile lui Klaus Iohannis care, în loc să fie mediator şi echidistant, i-a anunţat că vrea să împartă puterea cu ei. Când credeam că am scăpat de Traian Băsescu, realitatea ne arată din păcate că mergem tot pe acelaşi drum…

Printre certuri cu PDL-ul, gafe, supărări şi stenograme, denunţuri, cărţi cu dezvăluiri şi probleme cu DNA-ul, liberalii l-au ascultat pe preşedinte şi au anunţat moţiune de cenzură. Poate ca să-i facă plăcere cu una dintre promisiunile prezidenţiale, poate pentru că n-au găsit altceva de reproşat Guvernului, moţiunea de cenzură a PNL va avea ca temă votul prin corespondenţă, o lege la care nimeni nu s-a opus. Ba din contră, pe această temă au existat discuţii chiar săptămâna trecută la Cotroceni, atât cu parlamentarii din diaspora, cât şi cu premierul. În plus, nu Guvernul este cel care trebuie să adopte această lege, ci Parlamentul, de preferat prin consens. Acest fapt transformă întregul demers, normal pentru opoziţie, într-un gest cu o semnificaţie politicianistă şi cel puţin confuză: liberalii depun practic moţiune de cenzură împotriva Parlamentului din care fac parte. Sunt primii care fac asta, rămâne de văzut cu ce rezultate, dar mai ales cu ce consecinţe !

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Vulnerabilizarea Parlamentului, cu sprijinul DNA

Recunosc şi susţin pe deplin dreptul opoziţiei de a se manifesta critic la adresa majorităţii parlamentare care menţine în funcţie Guvernul, ba chiar cred că vorbim despre o datorie în acest sens. Devine însă extem de important ca acţiunile opoziţiei să manifeste logică şi mai ales coerenţă, atunci când este lansată în spaţiul public intenţia de a depune moţiune de cenzură pentru schimbarea Guvernului, aşa cum a făcut noul Partid Naţional Liberal. Trecând peste lipsa voturilor necesare în Parlament pentru un astfel de demers, cu sinceritate vă spun, nu am auzit nici măcar o soluţie alternativă sau motive concrete care să justifice acest gest politic.

Există posibilitatea ca PNL-ul nou să încerce totuşi să îşi adjudece guvernarea, însă acest lucru se va putea concretiza numai prin schimbarea artimeticii parlamentare, la intervenţia DNA. Iar dacă analizăm evenimentele din ultimele săptămâni din această perspectivă, scenariul nu pare chiar imposibil. Însuşi preşedintele Iohannis, cel care a spus de mai multe ori că îşi vrea propriul guvern, a susţinut public ideea contestată de specialiştii din sistemul judiciar, că activitatea DNA ar fi echivalentă cu justiţia şi de aceea Parlamentul trebuie să susţină necondiţionat cererile procurorilor, oricare ar fi acestea.

În mod paradoxal însă, constatăm că nici preşedintele şi nici PNL-ul nou nu par a fi preocupaţi de echilibrul şi eficienţa pe care DNA ar trebui să le dovedească în prioritizarea dosarelor de corupţie. În timp ce sesizările Guvernului despre fraudele regimului Băsescu-Boc, cu prejudicii de sute de milioane de euro, zac în continuare în sertarele DNA, Laura Codruţa Kovesi se laudă în faţa Europei cu cea mai impresionantă colecţie de politicieni cu funcţii aruncaţi după gratii. Nimic despre recuperarea banilor, nimic despre trimiterea dosarelor în faţa instanţelor. În aceste condiţii, se pune întrebarea: ce este mai important pentru DNA şi implicit pentru cei care susţin această cruciadă a dosarelor lipsite practic de finalitate, recuperarea prejudiciilor sau “funcţiile” ţinute în arest preventiv ?

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Am votat Bugetul de stat pe 2015, pentru că vreau ca România să fie un stat sigur, cu resurse pentru dezvoltare

Legea bugetului de stat este confirmată de FMI, de Comisia Europeană și acum de Parlament, pentru că oferă României toate premisele pentru dezvoltare.

Resursele bugetare ale României trebuie să asigure condiţiile necesare pentru creșterea economică, dar și să mențină un nivel ridicat al securităţii noastre naționale. Apreciez creșterea bugetelor pentru instituțiile de apărare ale României și sunt sigur că, dacă urmărim atent planurile noastre multianuale, Apărarea va continua să se consolideze și în următorii ani.

Pe de altă parte, este foarte greu de înțeles din ce motive Opoziția nu a votat acest buget. PNL a ales să se opună orbește unui proiect de buget cu deficit foarte mic și cu resurse alocate pentru toate categoriile socio-profesionale. Cred că le va fi foarte greu parlamentarilor din PNL să explice în teritoriu profesorilor, medicilor și pensionarilor de ce anume s-au opus adoptării bugetului care le mărește acestora veniturile.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Incompatibilitatea lui Iohannis, o problemă pentru România

Preşedintele ales, Klaus Iohannis, ar fi trebuit să îşi preia prerogativele prezidenţiale cu problema incompatibilităţii clarificată, în semn de respect faţă de alegătorii români, ca o dovadă privind seriozitatea asumării funcţiei. Nu s-a întâmplat asta, pentru că atât candidatul Iohannis, cât şi decidenţii din justiţie care i-au analizat dosarul, au tergiversat judecarea acestui caz, din motive ce au fost interpretate ca fiind electorale.

Acum însă, cu Iohannis preşedinte ales şi validat, întreaga situaţie capătă semnificaţii ce ţin de interesul naţional. Faptul că preşedintele României are probleme cu legea şi ar putea fi chemat la Înalta Curte pentru a da explicaţii privind incompatibilitatea sa, nu mai priveşte doar persoana privată Klaus Iohannis sau partidul care l-a sprijinit în alegeri, ci imaginea României în ansamblu.

Indiferent de sentinţă, este un minus la început de mandat şi o vulnerabilitate pentru România, aspecte pe care preşedintele ar trebui să le corecteze, cel puţin prin respectarea promisiunilor din campanie. “Primul lucru la care renunţ va fi imunitatea de preşedinte” a spus Klaus Iohannis, care a recunoscut că este dator un gest de moralitate şi de aceea va face “un pas de care vor fi toţi mulţumiţi”. Aşteptăm.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr