Cine se teme de legile justiției

Primii care se tem sunt procurorii. Și ca să nu generalizez, mulți dintre ei, care știu cum au lucrat ani la rând la adăpostul unei legislații permisive, ce le-a oferit putere, bani, siguranță și susținere, fără să le impună niciun fel de responsabilitate. La fel de mult se tem și șefii procurorilor, unii dintre ei, transformați peste noapte în arbitri atotputernici ai vieții politice și economice din România. La comandă politică, prin intermediul lor, s-au distrus cariere, familii, afaceri, s-a decis cine conduce și cine nu, cine candidează și cine nu, cine intră în spectacolul cătușelor și cine pleacă liniștit acasă.

După cum s-a dovedit în multe dosare, faptele și probele nu au contat întotdeauna foarte mult. Noțiunea de “țintă”, care se agăța foarte repede de numele multor oameni, majoritatea cu putere și decizie politică, a intrat deja în cotidian. Politicienii care au promovat, au controlat și s-au folosit de acest sistem se tem în egală măsură de legile justiției și vor să le împiedice cu orice preț.

Ne place sau nu, recunoaștem sau nu, așa s-a făcut justiție în România mai bine de 10 ani.

Aceasta este cheia care explică deranjul și scandalurile fără precedent la care asistăm în ultima perioadă, precum și lupta disperată pentru protejarea actualei conduceri a DNA și Parchetului General. În timp ce procurorii se opun și inventează orice, doar-doar schimbările nu vor merge mai departe, judecătorii acceptă necesitatea regândirii și restructurării sistemului, prin introducerea profesionalismului și experienței ca și criterii de promovare.

Este foarte bine că legile justiției vor ajunge la vot în Parlament, după cum este importantă și necesară dezbaterea din structurile profesionale și societate în general. Atenție însă cine susține schimbarea și cine o critică sau o blochează. Va fi un criteriu de apreciere și selecție pentru un nou început !

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Piramida denunţurilor

Dacă în această perioadă am fi urmărit un joc de domino al denunţurilor între infractori de drept comun, probabil că relaţiile dintre ei şi toată povestea ilegalităţilor n-ar fi ieşit cu nimic din tipare.

Însă faptul că asistăm de aproape cinci luni la construcţia unei piramide a denunţurilor între politicieni ce au acţionat precum infractorii, piramidă care se reclădeşte în arest sau în faţa instanţei, la fel de repede cum s-a format şi prima dată pe banii noştri, ne ajută să vedem tot mai clar mecanismul furtului din ultimii 10 ani. Faptele scoase acum la lumină de procurori se bazează pe un troc, în care libertatea se dă la schimb pentru denunţuri, la fel cum în trecut puterea se putea obţine şi menţine pe bani. Bani cash, la pungă.

Nu este unul singur care să fi furat de capul lui, neintegrat, nesupravegheat, neprotejat sau neşantajat. Se conturează tot mai clar chiar şi treptele de putere, după resursele financiare la care titularii aveau acces. Nu oricine putea ajunge în apropiere de vârful piramidei şi costa ilegalităţi de milioane de euro menţinerea la un astfel de nivel. De aceea, fiecare dintre cei care s-au aflat acolo ştie acum totul despre (fostul) coleg aflat acum în celula alăturată şi tranzacţionează informaţiile pentru avantajul libertăţii, chiar şi o perioadă de timp.

Aşa se explică atât eliberările, cât şi denunţurile pe bandă rulantă. Tot mai multe şi majoritatea pentru Elena Udrea, care la rândul ei se apropie de limita celor 3 luni de rezistenţă. Nu putem să ştim ce va fi la instanţă, însă un lucru este cert, în ciuda protecţei şi a strategiei care mai funcţionează încă pentru vârful piramidei. Cu cât aflăm mai multe, cu atât cercul se strânge mai repede, iar Traian Băsescu devine tot mai vulnerabil. Încă liber, dar din ce în ce mai vulnerabil.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Libertatea lui Băsescu, la mâna Elenei Udrea

Cât de sigur (mai) poate fi Traian Băsescu de Elena Udrea ?
Primim răspunsul foarte repede, după 24 de ore de la votul din Parlament, chiar de la fostul preşedinte, care şi-a asumat riscul unor declaraţii şocante la televizor, în încercarea disperată de a-i dovedi Elenei Udrea că o susţine şi o protejează în continuare. Altfel spus, cu riscul ironiilor şi al ridicolului public la care a preferat să se expună, Traian i-a transmis Elenei ( acesta este nivelul la care au coborât mesajele) că n-are niciun motiv să-l denunţe ca să-şi câştige libertatea, pentru că el însuşi va face imposibilul să o scape din arest.

Teama lui Traian Băsescu de ce ar putea să spună Udrea dacă ajunge din nou în spatele gratiilor îl determină să meargă şi mai departe, să încerce chiar o influenţare a deciziei instanţei, cu câteva ore înainte de pronunţarea de astăzi din dosarul “Gala Bute”. Rămâne de văzut dacă vocea lui Traian Băsescu mai înseamnă ceva pentru procurori şi judecători, acesta fiind într-adevăr un semnal important. Însă indiferent de hotărârea instanţei din această fază, cred că a devenit o certitudine, adevăratul proces al epocii Băsescu abia a început.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr