Mă retrag din “câmpul tactic” interimar al PSD

Am hotărât ca pentru o perioadă să rămân un simplu senator PSD, fără apariţii şi declaraţii publice televizate. Mărturisesc că nu am înţeles (încă) strategia politică şi conceptul tactic al conducerii interimare a PSD. Le urez mult succes colegilor mei, Liviu Dragnea, Valeriu Zgonea, Marian Oprişan, Robert Negoiţă, Codrin Ştefănescu şi tuturor celor care şi-au asumat să conducă PSD până la Congres.

Mi s-a reproşat că stau prea mult la televizor. Este foarte adevărat, am petrecut enorm de multe ore la televizor. Am făcut-o pentru publicul PSD şi din dorinţa de a-l ajuta pe Victor Ponta în perioada în care a fost preşedintele PSD. I-am înţeles ideile în materie de comunicare, aşa cum am înţeles şi am apreciat inclusiv criteriile de integritate introduse de PSD la Consiliul Naţional din martie 2015.

Cea mai mare satisfacţie am avut-o la ultima confruntare televizată Ponta-Iohannis (B1 TV), când am fost chemat de urgenţă de-acasă pentru a participa la emisiunea de analiză de după confruntare, moderată de Sorina Matei. Victor Ponta a pierdut alegerile prezidenţiale, dar îmi place să cred că nu din cauza prestaţiei mele de după confruntare.

Fără să aştept vreo recompensă, pe care oricum nici nu am primit-o, mi-am asumat că trebuie să fac toate acestea pentru PSD, considerând că este obligaţia mea de senator, timpul petrecut la televiziuni şi pe drumul spre televiziuni fiind practic o extindere a programului meu de la Senat.

Hotărârea de a opri pentru moment apariţiile televizate am luat-o ţinând cont şi de următoarea declaraţie a domnului Liviu Dragnea, după ce a fost ales preşedinte interimar al PSD : “Eu vă spun că o să am o atitudine foarte interesantă faţă de justiţie. Adică aş vrea să nu mai vorbim despre ea, pentru că foarte mulţi vorbesc despre justiţie. Justiţia trebuie să se întâmple şi punct! Nu mai vreau, eu n-aş vrea să mai văd politicieni, pot vedea analişti, moderatori, e firesc, pentru că presa, până la urmă, este a patra putere în stat, dar ca un om politic să vină să-şi dea cu părerea despre justiţie, că justiţia e bună sau rea… justiţia e una singură şi îndeplineşte, face dreptate”.

Ca senator, îmi doresc să vorbesc liber şi să pot comenta orice. Niciodată nu ştii ce te întreabă un cetăţean, un ziarist, un moderator sau un adversar politic şi ar fi penibil să răspund “nu comentez”…

Deocamdată, prefer să mă concentrez pe bătălia politică internă din Prahova, unde mi-am anunţat deja candidatura la funcţia de preşedinte al Organizaţiei judeţene la Conferinţa de alegeri care va avea loc în această toamnă. Voi participa la această confruntare indiferent cine se mai înscrie, chiar dacă îi voi avea drept contracandidaţi pe Răzvan Alexe sau vreun procuror.

PS. Pentru că au fost deja programate înainte de a lua această decizie şi nu le mai pot anula, ultimele apariţii televizate vor fi marţi, 28 iulie, la Antena 3 (Alessandra Stoicescu şi Mihai Gâdea) şi miercuri, 29 iulie 2015 la Antena 3 (Răzvan Dumitrescu) şi România TV (Victor Ciutacu).

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Apel către miniştrii PSD: comunicaţi şi prezentaţi explicaţii opiniei publice!

Apelul meu nu reprezintă nicidecum o generalizare, pentru că există miniştri care au o prezenţă publică eficientă şi recunoscută, dar nici o personalizare doar pentru ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, cel de la care a pornit această iniţiativă.

Am fost întrebat de mai multe ori de ce ministrul Justiţiei nu îşi exercită autoritatea constituţională pentru a impulsiona anchetele procurorilor, astfel încât sistemul judiciar din România să nu îl cerceteze pe Traian Băsescu doar pentru şantaj, ci să se aplece şi asupra altor mărturii privind implicarea acestuia în fapte de corupţie. În acest context, este obligatoriu de precizat că ministrul Justiţiei, oricine ar fi el şi indiferent de la ce partid, nu se poate implica în niciun fel de anchetă, nu poate şi nu trebuie să o influenţeze. Cu toate acestea, în opinia mea, ministrul Justiţiei are posibilitatea legală şi chiar trebuie să explice opiniei publice cum îşi poate exercita sau nu autoritatea în astfel de cazuri, atât direct, în calitatea oficială pe care o are, cât şi prin sesizarea unor instituţii competente în domeniu. Scopul este acela de a convinge cetăţenii că lucrurile nu stau pe loc, că nimic nu este blocat într-o inerţie prost înţeleasă şi în general nu există o lipsă de reacţie a miniştrilor PSD.

De aceea, i-am adresat ministrului Cazanciuc un apel să îşi asume această temă şi să o explice public.

Trebuie vă să spun că din poziţia de senator PSD înţeleg să sprijin Guvernul Ponta, din care fac parte miniştrii pe care partidul meu i-a propus. În acelaşi timp însă, cred că este de datoria lor să răspundă în mod direct întrebărilor lansate în spaţiul public, pe domenii de competenţă. Senatorii şi deputaţii PSD sunt gata să îi susţină, dar pentru asta trebuie să existe cel puţin un punct de vedere al miniştrilor responsabili faţă de subiectul respectiv.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Este onorabil mesajul de sprijin pentru Victor Ponta, transmis de fostul preşedinte Emil Constantinescu

Privesc cu multă gratitudine mesajul de mulțumire pe care domnul președinte Emil Constantinescu l-a adresat lui Victor Ponta și guvernului pe care îl conduce, pentru măsurile luate în vederea corectării, pe cât posibil, a nedreptăților comise înainte de 1989.  Este o onoare să primești cuvinte de prețuire din partea unui fost șef de stat, care este recunoscut pentru lupta dusă împotriva regimului comunist.

Condamnarea comunismului poate fi făcută și prin fapte, nu doar prin declarații goale, cum am fost obișnuiți în ultimii ani. Iar gestul firesc al guvernului, de a aviza favorabil proiectul de lege prin care se dublează indemnizațiile pentru persoanele persecutate în regimul comunist pe motive politice, atestă acest lucru. La fel ca domnul Emil Constantinescu, sper și cred cu tărie că idealurile Revoluției din 1989 pot fi îndeplinite de cineva care face parte din “generaţia tinerilor de atunci”, de un om tânăr ca Victor Ponta.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

România alege între modelul Băsescu-Iohannis și modelul Ponta

Klaus Werner Iohannis și Elena Udrea au anunțat că intenționează să schimbe guvernul după alegerile prezidențiale și să se întoarcă la politicile economice falimentare ale lui Traian Băsescu. Deși tăierile de pensii și salarii din 2010 au produs multă suferință în rândul populației, așa cum recunoaște mai nou și președintele, vedem că urmașii săi doresc în continuare aplicarea măsurilor de austeritate. Cum ar putea să răstoarne guvernul altfel decât colaborând, dându-și mâna în numele și în interesul lui Traian Băsescu?

La aceste alegeri prezidențiale nu se confruntă partide sau candidați, ci două modele. Pe de o parte este modelul lui Traian Băsescu, îmbrățișat de Klaus Iohannis, iar pe de altă parte este modelul lui Victor Ponta, model ce are în centru oamenii simpli și urmărește creșterea sustenabilă a economiei, prin stimularea creării de locuri de muncă și orientarea fondurilor către populație.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Operaţiunea “Stenograme pentru partid”

Cui îi folosesc stenogramele din cazul Voicu şi cum instituţii importante ale statului român, SRI şi DNA, lucrează pentru un partid politic.

A fost nevoie doar ca un senator PSD, Voicu, Popescu, Ionescu, nici nu contează foarte mult cum se numeşte, să ajungă în arest, că stenogramele au şi dispărut de pe piaţă. Nu mai era nevoie de ele, pentru că episoadele succesive ale fragmentelor de discuţii din acest caz, aşa cum au fost livrate de media, şi-au atins scopul. Efectul a lucrat corespunzător, iar cine trebuia să fie arestat a fost arestat, adică omul PSD-ului.

De când am intrat în Parlamentul României, n-am avut nimic de-a face cu senatorul Cătălin Voicu, pot să spun chiar că nu-l cunosc, nu mă pronunţ asupra vinovăţiei sau a nevinovăţiei lui, pentru că nu cred că asta este treaba mea. Însă mi se pare extrem de important faptul că instituţiile statului au transmis informaţii către PD-L, astfel încât senatorul PSD Cătălin Voicu să devină un exemplu de adversar politic corupt. Şi ce poate fi mai elocvent decât un exemplu după gratii…

V-aţi întrebat câte serii de stenograme ne-au bombardat în ultimii 10 ani, de unde au început şi cum au reuşit ele să schimbe destine politice ? Pentru o privire obiectivă, am considerat că este nevoie să mă detaşez de calitatea de senator şi să privesc fenomenul, pentru că vorbim deja despre un fenomen, din prisma celui care deţine expertiză în domeniu.

În opinia mea, cazul Voicu a demonstrat că două instituţii ale statului român, SRI şi DNA, sau cel puţin una dintre ele, dar până la proba contrarie ambele pot fi suspectate, furnizează către PD-L informaţii din dosare penale. Ulterior, PD-L le prelucrează şi le lansează în media pentru a obţine avantaje politice. Astfel privite, faptele au o gravitate ieşită din comun.

Iată cum s-au derulat lucrurile :
Serviciul Român de Informaţii a primit o comandă într-un dosar instrumentat de DNA, să realizeze nişte interceptări pe o anumită perioadă de timp, şi nu mă refer doar la interceptarea telefoanelor. Pentru această activitate s-au folosit resurse materiale şi umane importante, totul pe bani publici. Ulterior, SRI a făcut transcriptul integral al acestor înregistrări (ceea ce numim stenograme), materialul fiind pus la dispoziţia DNA sub formă brută.

Este important de precizat faptul că, fiind un caz al DNA, Serviciul Român de Informaţii nu avea nicio competenţă să facă selecţii din înregistrări.
Era obligaţia DNA să analizeze aceste transcripturi şi să extragă pasajele care ar fi dovedit în faţa judecătorilor, vinovăţia lui Cătăin Voicu.

Pe drumul dintre cele două instituţii, o copie a transcripturilor a ajuns şi la
PD-L, singura formaţiune politică ce deţine laboratoare specializate în prelucrarea unor materiale de acest fel. Istoria ultimilor 10 ani ne demonstrează că sunt suficient de multe situaţiile în care, mari scandaluri politice, intens mediatizate, au la bază două elemente comune : PD-L care acuză şi adversarii politici ai acestui partid, ce apar în diferite stenograme.

În cazul Voicu, PD-L a extras din transcripturile brute realizate de SRI acele fragmente care îl avantajau pentru compromiterea adversarilor politici ce nu îi sunt pe plac preşedintelui Traian Băsescu. Aşa au ieşit pe piaţă înjurăturile lui Voicu la adresa lui Geoană (încă preşedinte al Senatului), discuţiile cu Alexandru Mazăre, (fratele primarului incomod de la Constanţa), elemente cu impact mediatic, care ar fi trebuit să inducă publicului o reacţie de lehamite la adresa PSD şi a liderilor săi, chiar dacă, în fapt, pasajele respective nu au nicio legătură cu fondul problemei, cu acuzaţiile aduse lui Cătălin Voicu.

Poate că aşa se explică şi de ce mulţi analişti media se întreabă ce a făcut senatorul PSD cu adevărat, de ce a fost arestat….

Pentru cei care analizează fragmentele de convorbiri publicate de presă şi temele evidenţiate în aceste dialoguri, este foarte clar că nimeni din SRI şi DNA n-ar fi îndrăznit să selecteze pasaje din stenograme oficiale, prin care să arate că cei răi şi corupţi sunt într-un singur partid, indiferent cât de implicate sau partizane ar fi oricare dintre cele două instituţii. Oamenii de-acolo ştiu că roata se învârte şi de aceea preferă să nu se expună. Este foarte clar că selecţia s-a făcut în laboratoare de partid, de către specialişti în manipulare care au mai facut asta şi ştiu ce efect vor să obţină .

Ne reamintim câtă vâlvă au făcut stenogramele cu discuţiile interne din PSD, pe vremea Dorinei Mihăilescu, înainte de alegerile din 2004 (probabil că din acest motiv Dorina Mihăilescu a şi fost recompensată cu un post bun şi liniştit la CNVM). Însă acest prim scandal cu stenograme nu a fost decât antrenamentul care a stat la baza unui sistem de manipulare şi circ, promovat de-a lungul anilor.

În logica lucrurilor, laboratoarele de prelucrat stenograme de la PD-L au fost create pentru a lucra împotriva adversarilor politici sau pentru a interveni în situaţii critice, atunci când liderii PD-L nu mai ştiau pe unde să scoată cămaşa. Aşa s-a întâmplat cu doamna Udrea, care, atunci când nu a mai avut argumente în faţa acuzaţiilor comisiei de anchetă condusă de liberalul Ludovic Orban, a primit repede ajutor din partea laboratorului de criză de la partid. Acesta a scos pe piaţă produsul clasic, stenogramele. Acestea au transformat-o pe doamna Udrea în victima perfectă.
Pentru opinia publică a fost lansată atunci o judecată inversată, în care comisia era vinovată că a supărat-o pe doamna ministru, iar ea nu făcea altceva decât să se apere de oamenii răi, care vor să o compromită politic.

De ce nu apar niciodată stenograme cu discuţii ale liderilor PD-L ? Credeţi că ele nu există ? De ce nu aflăm, spre exemplu, ce au vorbit Mircea Băsescu şi Bercea Mondialu’ sau Mircea Băsescu şi partenerii lui din afacerile cu armament ?

Acestea şi multe altele sunt subiecte asupra cărora s-a aşternut brusc liniştea, pentru că nimeni din SRI sau de la DNA nu furnizează către mediul public,
nici stenograme brute, nici fragmente de convorbiri între liderii partidului aflat la putere, nimic care să demonstreze cum stau lucrurile cu adevărat în privinţa corupţiei.

Sper ca SRI să nu fie implicat în această operaţiune de furnizare de date către partidul aflat la putere, deşi, dacă îmi reamintesc de bileţelele găsite asupra prim-adjunctului Coldea, am serioase motive de îngrijorare. Oricum, SRI şi DNA ar trebui să prezinte puncte de vedere oficiale prin care să înlăture chiar şi simpla bănuială a unor scurgeri de informaţii. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, atunci ar mai rămâne varianta unor forţe extraterestre care se fac vinovate. Dar nu prea cred…

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr