Războiul justiției cu România. Interese, blocaje și miza pentru prezidențiale

țară întreagă așteaptă revocarea lui Kovesi, la fel cum în urmă cu trei ani, cu toții așteptam ca Traian Băsescu să plece din funcție. Experiența acestei perioade ne-a demonstrat că nu este suficient ca doar personajul din vârful piramidei să fie înlocuit, ci tot sistemul pe care acesta l-a creat, l-a dezvoltat și ulterior l-a folosit în interes personal, pentru capital de putere, precum și legile ce îi permit să existe.

În această logică confirmată de fapte, concluzia este că doar schimbarea procurorului șef DNA nu va anula abuzurile din sistem și obiceiurile de “poliție politică” ce s-au consolidat de-a lungul timpului.

Dezbaterea legilor justiției, despre care iată, acum putem spune că se află în plină desfășurare la Comisia specială parlamentară, precum și adoptarea lor în regim de urgență, reprezintă fundalul obligatoriu pentru orice fel de decizie de înlocuire a responsabililor din sistemul de justiție și sistemul judiciar.

Am urmărit cu uimire săptămâna trecută cum rezistența în fața acestor modificări, cerute într-o majoritate covârșitoare de români, a generat reacții ce ignoră practic principiile separării puterilor în stat. CSM, Parchetul General şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au ajuns chiar în situația de a formula critici cu privire la trimiterea proiectului legilor justiției la Parlament.

A fost nevoie ca Ministerul Justiției să explice într-un comunicat de presă că CSM nu poate fi transformat într-un organ consultativ al Parlamentului, autoritatea legiuitoare primară, Ministerul Public, procurorii, nu legiferează, ci apără ordinea de drept, adică ordinea creată prin lege, și nici judecătorii nu au dreptul să legifereze, ci se supun legii și înfăptuiesc justiția, în baza și în numele legii”.

Pierderea reperelor despre ce trebuie și mai ales ce nu trebuie să facă instituțiile care înfăptuiesc justiția a devenit evidentă. Înțelegem astfel cum s-a creat fondul favorabil abuzurilor, dar mai ales cine este beneficiarul acestei stări de fapt.

Președintele Iohannis, cel care a preluat integral și fără modificări sistemul lui Băsescu, devine primul interesat ca nimic să nu se schimbe și întreg sistemul de justiție să funcționeze relativ, pentru a putea fi mai ușor de folosit și controlat. Din acest motiv, președintele nu se va implica deloc în schimbările cerute de români, așa cum ar fi putut să o facă până acum, scurtând astfel criza din sistem. Din contră, înclin să cred că va pune bețe în roate, pentru că reușita reformei justiției din România va reprezenta marea miză a alegerilor prezidențiale care vor urma.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Nu lăsați zvonistica să prindă putere !

Logica este foarte simplă. Pe termen scurt, România se pregătește pentru trei legi majore: Legea bugetului pe 2018, Legea pensiilor și pachetul de legi ale justiției. Nu sunt singurele obiective legislative anunțate pentru 2017, dar este de necontestat faptul că intră în categoria legilor extrem de așteptate de români, fiind supuse unor ample dezbateri publice până în prezent.

Ce constatăm:

  1. Ca din senin, apar “pe surse”, bineînțeles, zvonuri despre demiterea ministrului de Finanțe pe motive de comunicare, fix în pragul adoptării Bugetului pe 2018. În ciuda dezmințirilor și a declarațiilor oficiale că ministrul își va păstra funcția, pentru că obiectivul guvernării vizează stabilitatea și nu crizele politice, în special zvonul este cel reluat și rediscutat zile la rând. Evident, în încercarea de acreditare a unui nou scandal, chiar dacă acesta nu există.
  2. Ministrul Muncii, în prezent principalul responsabil pentru pregătirea Legii pensiilor, ajunge în situația de a explica din două în două luni, că nici nu va fi demis, nici nu își va da demisia. Culmea este că zvonurile privind încetarea mandatului apar fix în momentele de intensitate maximă pentru dezbaterea unor legi cu impact social. Așa s-a întâmplat la Legea salarizării, tactica se repetă și la Legea pensiilor.
  3. Pachetul de legi ale justiției, despre care PSD anunță că va intra astăzi în analiza comisiei speciale parlamentare, l-a transformat pe ministrul Justiției într-o țintă a tuturor celor care vor ca justiția să se curețe, dar în realitate să nu se schimbe nimic. Deși s-a confruntat cu o listă lungă de proteste #rezist, precum și cu degringolada din sistem, ministrul de la Justiție a mers mai departe pe proceduri, chiar dacă, tipicar fiind, i-a scos pe mulți din sărite cu calmul său. Și-a urmărit însă obiectivele ! Bineînțeles că nici el nu își va da demisia, deși grupuri izolate din stradă chiar asta îi cer !

Concluzie

Nu sunt importante numele celor trei miniștri, ci portofoliile lor. Oricine vrea să schimbe lucrurile primește același tratament, este vânat și boicotat. Finanțele, Munca și Justiția reprezintă elemente esențiale pentru curățenia societății românești și creșterea veniturilor populației. Faptul că există interese clare ca aceste obiective să nu fie atinse a devenit mai evident ca oricând pe parcursul acestui an. Este adevărat, lupta politică putere-opoziție aproape că nu a existat, dar s-a manifestat mai mult ca oricând lupta cu zvonurile și propaganda.

Singura soluție pentru anihilarea fenomenului este să vă informați atent despre orice vă interesează, pentru că doar așa vă veți putea raporta la repere corecte. Nu lăsați zvonistica să prindă putere, pentru că asta ne va afecta pe toți !

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Legile justiției, singura soluție !

Legile justiției vor fi trimise direct la Parlament, sub formă de proiect asumat de coaliția aflată la guvernare. O decizie în acest sens va fi comunicată în această săptămână, după întâlnirea liderilor PSD-ALDE. Avem deci deschidere oficială pentru dezbaterea parlamentară a celui mai cerut și așteptat pachet de legi, care se dovedește a fi singura soluție de reformare a justiției din România.

În paralel, am urmărit în ultimele zile fragmente de o gravitate fără precedent din raportul pe care Inspecția Judiciară l-a realizat în urma controlului la DNA. Atât de viciat este sistemul, încât am constatat cu toții că nu faptele descoperite și prezentate au stat la baza scandalului ce a urmat, ci relațiile de adversitate sau de prietenie pe care procurorul șef le-a avut cu inspectorii din echipa de control. Cine a lăudat-o a fost bun, cine nu s-a ales cu critici aspre și chiar cu o uimitoare tentativă de compromitere. Incredibil, dar previzibil !


În astfel de condiții, ne place sau nu, rezolvarea situației devine exclusiv politică și trebuie să se deruleze în paralel cu războiul care a cuprins actualele structuri juridice. Ar fi foarte sănătos pentru democrația românească să constatăm că toate partidele cu reprezentare parlamentară vor lucra în solidar, pentru a reda românilor încrederea în justiție, prin susținerea unor legi corecte! Urmăriți atent dezbaterile, pentru că vor fi mari surprize. De la declarații politice și întrebări retorice despre legile justiției și până la votul lor, multe se vor schimba ! Adevăratul spectacol de-abia acum începe !

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Cum vrea Johannis să conducă țara prin crize politice

Ne aflăm la finalul celei de-a treia crize politice majore din acest an, inițiată și susținută de președintele Klaus Iohannis, care încearcă să schimbe rezultatul alegerilor parlamentare din 2016, prin distrugerea cu orice mijloace a coaliției de guvernare PSD-ALDE. Analizând retroactiv, constatăm că în toate cele trei tentative de schimbare sau subordonare a Guvernului, președintele a beneficiat de sprijinul esențial al DNA. Direct sau indirect, structura coordonată de Codruța Kovesi a stat la baza declanșării tuturor crizelor, prin anchetarea miniștrilor care au deranjat cu demersuri la nivel guvernamental sau politic. Strategia președintelui a devenit însă tot mai evidentă și perimată, în condițiile în care n-ai cum să conduci o țară și nici să mai câștigi un mandat, doar prin anihilarea adversarilor cu procurorii DNA.

În aceste condiții, există trei semnale esențiale ce au ca obiectiv încetarea practicilor de “poliție politică” care au influențat de multe ori decisiv, atât rezultatul alegerilor, cât și guvernările în România.

1.Anunțul oficial privind discutarea în Coaliție, săptămâna viitoare, a pachetului de legi ale justiției, promovarea lor în Parlament și adoptarea până la finalul acestui an.

2.Anunțul lui Liviu Dragnea că nu va mai merge la Palatul Cotroceni, decât după alegerile prezidențiale, în condițiile în care au devenit evidente jocurile și implicarea politică a președintelui.

3.Principiul respectării prezumției de nevinovăție își recapată valoarea dată de Constituție, indiferent de persoana vizată sau funcția pe care aceasta o ocupă. Partidele nu se mai tem de DNA, care își pierde credibilitatea, tocmai din cauza execuțiilor la ordin politic.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr

Cenzură, presiuni, tentative de mușamalizare și arestări fără probe. Cum își apără DNA imaginea.

Decizia ministrului Justiției, Tudorel Toader, de a solicita Inspecției Judiciare să realizeze un control la DNA cu privire la activitatea de management a instituției, și-a dovedit pe deplin utilitatea și oportunitatea, prin conținutul deosebit de grav al concluziilor prezentate public. Chiar dacă în jurul oficializării raportului de control a izbucnit un adevărat scandal generat de păstrarea unor concluzii în detrimentul altora (altfel spus, cenzurarea concluziilor defavorabile DNA), semnificativ este faptul că documentul final, cu toate concluziile și opiniile separate, a fost până la urmă prezentat în mass-media, mai mult ca sigur din teama de a nu fi mușamalizat.

Am aflat astfel că:

  1. Sub protecția confidențialității, anumiți judecători au explicat echipelor de control cum procurorii care activează la Curtea de Apel București recuză, într-un mod “pătimaș” judecătorii “care nu se poartă frumos”.
  2. Sunt corectate diverse cifre referitoare la dosarele aflate în lucru, ca și cum pentru semnificația de interes public a activității DNA ar fi o diferență esențială între 467 și 606 dosare mai vechi de un an de la data sesizării. Important este că percepția pe care o avem cu privire la anumite dosare ținute la sertar de DNA se confirmă chiar din interior, fără niciun fel de dubiu.
  3. DNA a reținut și arestat oameni fără probe sau pe fapte inexistente, aceasta fiind, în opinia mea, cea mai gravă concluzie din raport. ”În anul 2016, la nivelul Secției (de combatere a corupției din cadrul DNA) s-au înregistrat 57 de inculpați, din care 50 au fost achitați în temeiul “nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea”. Din acești 50, 1 a fost arestat preventiv și 3 arestați în temeiul “fapta nu există”  (…)”.

Când o structură a statului arestează oameni degeaba, când acest lucru este perceput ca atare de opinia publică și recunoscut oficial printr-o procedură de control, nu se poate să nu existe consecințe. Vorbim despre elementul esențial de la care ar trebui să înceapă orice analiză și pe care să se bazeze orice decizie cu privire la managementul acestei structuri de Parchet, mai ales că o astfel de constatare este fără precedent în România după 1989.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr