Războiul justiției cu România. Interese, blocaje și miza pentru prezidențiale

țară întreagă așteaptă revocarea lui Kovesi, la fel cum în urmă cu trei ani, cu toții așteptam ca Traian Băsescu să plece din funcție. Experiența acestei perioade ne-a demonstrat că nu este suficient ca doar personajul din vârful piramidei să fie înlocuit, ci tot sistemul pe care acesta l-a creat, l-a dezvoltat și ulterior l-a folosit în interes personal, pentru capital de putere, precum și legile ce îi permit să existe.

În această logică confirmată de fapte, concluzia este că doar schimbarea procurorului șef DNA nu va anula abuzurile din sistem și obiceiurile de “poliție politică” ce s-au consolidat de-a lungul timpului.

Dezbaterea legilor justiției, despre care iată, acum putem spune că se află în plină desfășurare la Comisia specială parlamentară, precum și adoptarea lor în regim de urgență, reprezintă fundalul obligatoriu pentru orice fel de decizie de înlocuire a responsabililor din sistemul de justiție și sistemul judiciar.

Am urmărit cu uimire săptămâna trecută cum rezistența în fața acestor modificări, cerute într-o majoritate covârșitoare de români, a generat reacții ce ignoră practic principiile separării puterilor în stat. CSM, Parchetul General şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au ajuns chiar în situația de a formula critici cu privire la trimiterea proiectului legilor justiției la Parlament.

A fost nevoie ca Ministerul Justiției să explice într-un comunicat de presă că CSM nu poate fi transformat într-un organ consultativ al Parlamentului, autoritatea legiuitoare primară, Ministerul Public, procurorii, nu legiferează, ci apără ordinea de drept, adică ordinea creată prin lege, și nici judecătorii nu au dreptul să legifereze, ci se supun legii și înfăptuiesc justiția, în baza și în numele legii”.

Pierderea reperelor despre ce trebuie și mai ales ce nu trebuie să facă instituțiile care înfăptuiesc justiția a devenit evidentă. Înțelegem astfel cum s-a creat fondul favorabil abuzurilor, dar mai ales cine este beneficiarul acestei stări de fapt.

Președintele Iohannis, cel care a preluat integral și fără modificări sistemul lui Băsescu, devine primul interesat ca nimic să nu se schimbe și întreg sistemul de justiție să funcționeze relativ, pentru a putea fi mai ușor de folosit și controlat. Din acest motiv, președintele nu se va implica deloc în schimbările cerute de români, așa cum ar fi putut să o facă până acum, scurtând astfel criza din sistem. Din contră, înclin să cred că va pune bețe în roate, pentru că reușita reformei justiției din România va reprezenta marea miză a alegerilor prezidențiale care vor urma.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr