Dictatura votului

Președintele României își folosește poziția și prerogativele prezidențiale în interes electoral, pentru a bloca orice fel de lege care este promovată de actuala majoritate parlametară. Deși miza pe justiție este foarte importantă, strategia contestării activității legislative a fost extinsă la orice prevedere legală cu impact semnificativ, Curtea Constituțională a României devenind astfel adevărata structură care conduce România. Spre cinstea lor, judecătorii CCR tratează cu promptitudine valul de sesizări din ultima perioadă, obiectivul fiind unul de interes național: țara are nevoie de reforme legislative, Parlamentul lucrează și este evident acest lucru, însă președintele trebuie împiedicat să boicoteze România pentru a-și atinge propriile sale obiective.

În acest context, ieșirea prin care Klaus Iohannis a anunțat că se pregătește să atace Codul Penal la Curtea Constituțională nu este deloc o surpriză. Dacă ați observat, președintele a recunoscut în avans că va face același lucru și cu modificările la Codul de procedură penală, deși Parlamentul nu a dat votul final. Același Klaus Iohannis alege să ignore în continuare decizia judecătorilor constituționali de revocare a procurorului șef DNA, deși au expirat toate termenele avansate până acum.

Cu sarcasm și lipsă de scrupule, Curtea Constituțională este astfel transformată de președinte într-un instrument politic, de care înțelege să se folosească doar pentru a bloca legi, fără să îi respecte însă deciziile.

Există și o parte bună în acest război fără precedent pentru România. Înțelegem foate clar, cu toate demonstrațiile necesare și fără niciun fel de dubiu, cu cine avem de-a face și prin ce mecanism am fost conduși, în urma adoptării de către majoritatea parlamentară a multor legi esențiale și îndelung amânate.

Este momentul în care o decizie privind suspendarea președintelui devine inevitabilă, dar nu suficientă. Cea mai mare forță pentru a influența deciziile o are majoritatea tăcută de-acasă, care este datoare să înțeleagă și să reacționeze, dar mai ales să nu uite. Ca să știe și președintele, este singura dictatură a majorității despre care se poate vorbi, dictatura votului.

Share:Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInShare on StumbleUponShare on Tumblr